Un nou conflict intens a izbucnit în această perioadă între viceprim-ministrul recent numit, Oana Gheorghiu, și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), conflict care a atras atenția întregii scene publice din România. Președintele Nicușor Dan a intervenit în această dispută, care a escaladat după ce CSM a depus o plângere penală împotriva vicepremierului, ca urmare a declarațiilor acesteia privind necesitatea reducerii pensiilor magistraților.

Atacul lui Oana Gheorghiu privind pensiile speciale ale magistraților

Oana Gheorghiu a făcut aceste afirmații într-un interviu acordat Digi24, unde a subliniat dificultatea cu care magistrații acceptă să renunțe la veniturile considerabile pe care le încasează prin pensii speciale. Totuși, ea a insistat că oamenii raționali trebuie să înțeleagă necesitatea ajustării acestor beneficii. Vicepremierul a explicat că fondurile pentru aceste pensii provin din bugete destinate sectoarelor sociale vitale, precum protecția copilului sau sistemul sanitar, acolo unde resursele sunt deja insuficiente.

Răspunsul ferm al Consiliului Superior al Magistraturii

Reprezentanții CSM au reacționat vehement acuzațiilor venite dinspre vicepremier, afirmând că solicitarea de reducere a pensiilor magistraților echivalează cu o incitare la ură și violență împotriva membrilor sistemului judiciar. Mai mult, au considerat inacceptabilă asocierea pensiilor magistraților cu diminuarea fondurilor destinate copiilor sau altor categorii vulnerabile.

Implicarea președintelui Nicușor Dan: un echilibru delicat

În acest context tensionat, președintele Nicușor Dan a avut o poziție echilibrată. El a calificat drept „nefericite” declarațiile vicepremierului, însă a catalogat reacția CSM drept una „exagerată”. Dan a susținut că Oana Gheorghiu trebuie să-și păstreze funcția, convins fiind că greșelile sunt inevitabile și aceasta nu este una majoră. De asemenea, președintele a anunțat că, în cazul unei cereri de urmărire penală, nu va semna, considerând că fapta nu constituie infracțiune.

În același discurs, Dan a atras atenția asupra faptului că, din cauza campaniei politice legate de pensiile speciale, magistrații au fost transformați într-un fel de țapi ispășitori, ceea ce, în opinia sa, nu este un fenomen normal într-o societate democratică.

Poziția societății civile: un apel la responsabilitate și dialog

Reacțiile nu s-au limitat la pozițiile oficiale. Peste 40 de organizații neguvernamentale și personalități din societatea civilă au semnat o scrisoare deschisă adresată atât magistraților, cât și clasei politice. Aceștia au ținut să precizeze că magistrații nu sunt o categorie vulnerabilă, ci una privilegiată, și au cerut o abordare constructivă și responsabilă față de sistemul judiciar.

Scrisoarea, citată de G4Media, subliniază: „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că vicepremierul Oana Gheorghiu a incitat la violență, ură și discriminare atunci când a apelat la sentimente umanitare ale magistraților pentru a-i convinge să accepte reducerea pensiilor speciale. Este ridicol ca magistrații, una dintre cele mai privilegiate categorii profesionale din România, să se considere o categorie defavorizată și vulnerabilă.”

De asemenea, semnatarii atenționează că independența justiției nu trebuie interpretată ca o interdicție de a discuta despre sistemul judiciar. Ei invită magistrații să reflecteze asupra motivelor pentru care sistemul de justiție are o imagine atât de negativă în societatea românească. „Noi, cetățenii, dorim să simțim că magistrații sunt alături de noi în lupta pentru independența justiției. Din păcate, am avut deseori impresia că unii magistrați importanți au fost mai preocupați de propriile interese, mai ales în ceea ce privește pensiile speciale și cazurile majore de corupție. Din acest motiv ne exprimăm indignarea”, afirmă scrisoarea.

Contextul conflictului: reforma pensiilor speciale, o condiție pentru fondurile europene

Mai trebuie menționat că Guvernul României este într-un conflict de durată cu magistrații legat de necesitatea reformării sistemului pensiilor speciale până pe 28 noiembrie. Aceasta este o condiție esențială pentru deblocarea a 870 milioane de euro din fonduri europene suspendate în cadrul Facilității de Reziliență.

În România, magistrații se pot pensiona încă de la vârsta de 48-50 de ani și primesc pensii lunare de aproximativ 5.000 de euro, față de o pensie medie națională care este abia peste 320 de euro. Până acum, organizațiile care îi reprezintă au contestat în instanță fiecare încercare a Guvernului de a reduce aceste pensii.

---

Conflictul generat în jurul pensiilor magistraților scoate la iveală tensiunile delicate dintre responsabilitate fiscală, transparență și independența sistemului judiciar, o temă care va rămâne în centrul atenției în următoarele săptămâni.

---

Foto credit: Inquam Photos | Octav Ganea
Contact: radu@romania-insider.com