La Palatul Parlamentului a avut loc o dezbatere amplă dedicată endometriozei, boală care afectează tot mai multe femei din România. Evenimentul își propune să ducă la o inițiativă legislativă care să ofere protecție reală pacientelor.

Dezbatere la Parlament pe tema endometriozei

O conferință cu accent pe politici publice pentru endometrioză s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, la inițiativa senatoarelor USR Ruxandra Cibu Deaconu și Cynthia Păun.

La întâlnire au participat zeci de medici, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, parlamentari, reprezentanți ai Ministerului Muncii și Familiei, precum și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Manifestarea a purtat titlul „Endometrioza: Pe agenda politicilor de sănătate. Nevoia urgentă de diagnostic precoce, tratament accesibil și un cadru legislativ adecvat” și a urmărit identificarea de soluții concrete pentru pacientele afectate de această afecțiune.

Obiectiv: recunoașterea endometriozei ca boală cronică invalidantă

Scopul principal al conferinței a fost găsirea de soluții legislative și direcții clare de acțiune în sprijinul femeilor care se confruntă cu această problemă gravă de sănătate.

Una dintre concluziile întâlnirii a vizat introducerea explicită a endometriozei în categoria bolilor cronice invalidante. Pe baza propunerilor și observațiilor formulate în cadrul dezbaterii, senatoarele USR își propun să inițieze un proiect de lege care să susțină acest demers.

Ce spun organizatoarele despre realitatea pacientelor

Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a descris situația femeilor cu endometrioză ca pe un parcurs dificil prin sistemul medical:

Pentru mii de paciente, endometrioza înseamnă nu doar un diagnostic, ci un drum de durată printr-un sistem complicat, cu dureri permanente, impact asupra fertilității, scăderea calității vieții și efecte vizibile în plan profesional și emoțional.

Ea a subliniat că multe femei ajung târziu la diagnostic, au acces inegal la specialiști și la investigații, se confruntă cu costuri mari de tratament și resimt lipsa unor protocoale clare și a unui cadru coerent de sprijin.

Senatoarea Cynthia Păun, membră a Comisiei pentru muncă, familie și solidaritate socială, a explicat de ce a fost organizată această discuție: s-a dorit o consultare directă cu medici și paciente pentru a înțelege exact problemele și posibilele soluții.

Ea a arătat că măsuri precum acordarea unei zile libere pe lună pentru paciente nu sunt suficiente. Potrivit concluziilor dezbaterii, este nevoie de politici publice în domeniul sănătății care să pună accent pe depistarea timpurie, accesul la tratament și pe intervenții legislative și administrative care să sprijine real pacientele.

Nevoia de politici de sănătate clare pentru endometrioză

Conferința a urmărit aducerea endometriozei în mod explicit pe lista temelor de politici publice de sănătate.

Participanții au discutat despre:

• accesul la tratamente care să fie previzibile și ușor de obținut;
• lipsurile majore din sistem;
• ajustări legislative și administrative necesare;
• standardizarea traseului de îngrijire;
• crearea de centre de expertiză;
• continuitatea tratamentului;
• bariere financiare și administrative;
• coordonarea între specialități medicale.

Toate aceste elemente au fost prezentate ca părți ale unui cadru real de sprijin pentru femeile diagnosticate cu endometrioză.

Sistem medical integrat și protocoale naționale

În cadrul discuțiilor a fost evidențiată nevoia unui sistem medical integrat, ușor accesibil, bazat pe colaborarea mai multor specialități.

Participanții au insistat asupra eliminării fragmentării actuale a traseului medical, astfel încât pacientele să beneficieze de îngrijire coerentă și eficientă.

Un punct considerat prioritar a fost rolul Ministerului Sănătății, care ar trebui:

• să elaboreze rapid protocoale naționale clare pentru diagnosticarea precoce;
• să susțină crearea unor centre de excelență acreditate, distribuite regional.

Aceste centre ar trebui să asigure o acoperire echilibrată la nivel național și un acces efectiv la diagnostic și tratament pentru toate pacientele.

Educație pentru fete și femei, formare pentru personalul medical

Participanții au accentuat și rolul educației. Tinerele și femeile în general au nevoie de informații corecte și ușor de înțeles despre această boală, mai ales că simptomele pot debuta de la vârste mici.

Scopul este ca semnele endometriozei să fie recunoscute cât mai devreme, pentru ca drumul până la diagnostic să fie scurtat.

În paralel, este considerată necesară instruirea suplimentară a cadrelor medicale pentru identificarea simptomelor și punerea diagnosticului în stadii incipiente.

Lipsa datelor statistice: o vulnerabilitate pentru România

Un alt aspect evidențiat în dezbatere a fost absența unor statistici clare și actualizate privind endometrioza în România.

Această lipsă a fost catalogată drept o vulnerabilitate importantă. Din acest motiv, participanții au subliniat nevoia de:

• colectare sistematică de date;
• creare a unei baze solide de informații care să susțină adoptarea de decizii fundamentate.

Următorii pași: raport și discuții cu ministrul Sănătății

Senatoarele USR au anunțat că vor întocmi un raport cu principalele direcții de acțiune rezultate din conferință.

Ulterior, acestea intenționează să solicite o întâlnire cu ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru a discuta aceste propuneri și pentru a continua demersurile privind endometrioza.

Endometrioza, test pentru maturitatea sistemului medical

Ruxandra Cibu Deaconu, membră a Comisiei de sănătate din Senat, a atras atenția că modul în care sistemul sanitar va reuși să reducă impactul și efectele endometriozei asupra femeilor din România reprezintă un test de maturitate în fața unei probleme reale, care afectează un număr tot mai mare de paciente.

Ea a menționat importanța:

• diagnosticării din timp pentru protejarea fertilității;
• gestionării durerii;
• menținerii unei calități acceptabile a vieții pentru femeile cu endometrioză.

Senatoarea a explicat că toate aceste provocări trebuie abordate împreună de medici, decidenți politici și organizații neguvernamentale, într-un interval cât mai scurt de timp.

De ce contează acest subiect și pentru Sibiu

Deși dezbaterea a avut loc la București, subiectul privește direct și femeile din Sibiu și județul Sibiu. Lipsa unui traseu medical clar, a protocoalelor unitare și a centrelor de excelență distribuite regional afectează și paciente din zona noastră, care adesea sunt nevoite să caute răspunsuri în alte orașe.

Pașii anunțați de senatoarele USR – raportul de concluzii, discuțiile cu ministrul Sănătății Alexandru Rogobete și viitoarea inițiativă legislativă pentru recunoașterea endometriozei ca boală cronică invalidantă – pot avea, în timp, efecte asupra modului în care paciente din Sibiu vor fi diagnosticate, tratate și sprijinite.

Articolul original a fost publicat în 16 februarie 2026, la ora 08:21, pe platforma „Tribuna”.