Construirea Centrului Civic din Sibiu a început cu edificii publice notabile. Printre primele clădiri realizate în această zonă s-au numărat Casa de Cultură a Sindicatelor, lucrările la aceasta debutând în 1969 și finalizându-se cu inaugurarea din august 1973, simultan cu deschiderea Librăriei Luceafărul, aflată în Blocul Plombă. A urmat construirea Hotelului Continental, începută în 1973 și finalizată în 1976. De asemenea, un alt punct de reper comercial, Magazinul Dumbrava, a fost deschis în ultimele zile ale anului 1978. Aceste edificii au precedat Casa Modei, care, deși nu a fost prima, a marcat un moment cheie în conturarea conceptului urbanistic propus pentru Centrul Civic. Este de menționat că Hotelul Ramada, deschis în 2007, a fost construit ulterior, folosing structura destinată inițial unei extinderi a Primăriei pe Bulevardul Victoriei, nefiind inclus în planul inițial al Centrului Civic.

În anii '80, conceptul de "Centru Civic" era esențial în sistemul de reorganizare urbană promovat în România comunistă, presupunând reconstrucția integrală a unor centre urbane pentru a genera noi centre administrative și politice în diverse orașe, un exemplu important fiind Centrul Civic din București. În acest context urbanistic, Casa Modei din Sibiu s-a distins. Inaugurată la finele anului 1980, clădirea, situată pe Piața Unirii, numărul 4, a fost concepută ca un centru multifuncțional. Spre deosebire de alte construcții ale epocii, care se remarcau prin dimensiuni sau inovații arhitecturale (precum Magazinul Dumbrava, care deja stabilise anumite standarde), Casa Modei s-a evidențiat prin gama variată de servicii oferite publicului.

Pe cele șase etaje ale sale, Casa Modei a găzduit o diversitate de ateliere și saloane, devenind astfel un punct de întâlnire esențial pentru sibieni în ceea ce privește vestimentația și îngrijirea personală. Printre facilitățile disponibile se numărau ateliere de confecții pentru femei și bărbați, ateliere specializate în marochinărie, precum și servicii de bijuterie, manichiură și pedichiură, împreună cu opțiuni pentru întreținerea corporală și vibromasaj. De asemenea, existau servicii de frizerie, coafură, cosmetică și un atelier pentru peruci, acoperind astfel un spectru larg de cerințe. Un centru de comenzi facilita personalizarea produselor, iar spațiile generoase pentru expunere și vânzare, însoțite de vestiare, cabine de probă și alte zone auxiliare, creau o experiență completă pentru clienți.

Uniunea Județeană a Cooperativelor Meșteșugărești din Sibiu (UJCM), proprietara clădirii, și-a propus să transforme Casa Modei într-un exemplu de excelență în servicii. Ambiția era de a aduce împreună cele mai bune cooperative și cei mai bine pregătiți specialiști din zonă, plasând această instituție în centrul Sibiului. Această viziune a fost reflectată și în presa vremii; publicația Tribuna, în ediția din 11 decembrie 1980, anticipa că noul edificiu va deveni un "adevărat arbitru al eleganței sibiene", subliniind rolul său ca model în domeniul stilului și serviciilor.

În anii '80, moda era caracterizată de dinamism și inovații. Tendințele populare includeau bluze și sacouri cu umeri proeminenți, deseori accentuate cu pernițe, colanții câștigând popularitate, iar compleurile din piele, ce constau din sacou și fustă, erau extrem de dorite. În acest peisaj vestimentar, apariția blugilor prespălați, fustelor mini și costumelor cu pantaloni în stil masculin contura atmosfera decadelor respective. Casa Modei răspundea acestor cerințe prin diversitatea atelierelor și serviciilor sale, oferind sibienilor oportunitatea de a avea acces la cele mai noi tendințe și posibilitatea de a-și personaliza garderoba.

Deși centrul istoric al Sibiului a suferit transformări semnificative și reabilitări ample în special după 1990, zona Centrului Civic, inclusiv Casa Modei, ilustrează o etapă distinctă în evoluția urbană a orașului. Clădirea, care găzduiește acum diverse bănci, magazine și evenimente, precum Bar 7 (Seven) sau Crystal Events Center, își păstrează rolul comercial, chiar dacă ambiția sa inițială de "arbitru al eleganței" s-a adaptat la schimbările economice și sociale post-comuniste.

Punct de vedere local

Pentru un sibian obișnuit, Casa Modei evocă adesea amintiri ale unei perioade trecute, când constitutia sa era un punct de referință pentru cumpărături și servicii de calitate. Locuitorii menționează că, în ciuda transformărilor și a apariției mall-urilor moderne, clădirea continuă să fie un reper în Piața Unirii, deși funcția sa s-a diversificat. Frustrarea în legătură cu lipsa unor spații comerciale destinate modei, la fel de complete ca înainte, este adesea resimțită. Un sugestiv sfat pentru cei ce caută încă acel "spirit" al vechii Case a Modei ar fi să descopere micile ateliere și buticuri din apropierea centrului istoric, care păstrează încă o parte din tradiția și atenția la detalii specifice vremurilor de altădată.