Sursa poza si informatii: oradesibiu.ro

Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru: Născut sub numele de Simon în Betsaida, Palestina, Petru era pescar și frate cu Sfântul Apostol Andrei. Chemat de Iisus Hristos la apostolat, i-a fost schimbat numele în Petru, semnificând „piatră”, și a fost considerat „piatra de temelie” a Bisericii. A fost martor la evenimente esențiale din viața Mântuitorului și a propovăduit Evanghelia în rândul evreilor. Tradiția spune că a murit martir la Roma, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, din smerenie față de Hristos.

Sfântul Apostol Pavel: Născut sub numele de Saul în Tarsul Ciliciei, într-o familie evreiască, Pavel a fost inițial persecutor al creștinilor. După o viziune în drumul său spre Damascul, s-a convertit și a devenit unul dintre cei mai mari apostoli, cunoscut ca „Apostolul Neamurilor”. A călătorit extensiv, întemeind comunități creștine și scriind epistole care formează o parte semnificativă a Noului Testament. A fost martirizat la Roma, fiind decapitat la porunca împăratului Nero.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel

În ziua de 29 iunie, în multe zone din România, inclusiv în județul Sibiu, se respectă diverse tradiții și obiceiuri pentru a aduce omagiu Sfinților Apostoli și pentru a asigura protecția și prosperitatea comunității.

Moșii de Sânpetru: Această zi este dedicată pomenirii celor adormiți. Credincioșii duc la biserică ofrande precum colaci, lumânări, mere dulci și acrișoare, zarzăre și colivă, care sunt apoi împărțite săracilor. Se crede că aceste daruri aduc spor în gospodărie și sănătate.

Interdicții și superstiții: În această zi, există anumite restricții și superstiții care trebuie respectate:

• Munca: Nu se lucrează în câmp sau în gospodărie, pentru a evita atragerea furiei Sfinților Apostoli.

• Spălatul: Nu se spală rufe, deoarece se crede că apele sunt sfințite și tulburarea lor atrage ghinionul sau boala.

• Scuturarea merilor: Nu se scutură merii până la Sânpetru, pentru a proteja recoltele de grindină.

• Consumul de mere: Femeile tinere pot mânca mere, dar vârstnicelor le este permis abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

• Toarcerea lânii: Femeile nu au voie să toarcă, deoarece se crede că astfel se întorc colacii de la morți.

Protecția animalelor sălbatice: În această zi, este sărbătoarea lupilor. Nu se pun capcane și nu se alungă lupii cu arme, pentru ca aceștia să fie blânzi și să nu atace gospodăriile.

Licuricii: Se spune că atunci când Sfântul Petru plesnește din bici, scânteile care cad se transformă în licurici, care ghidează călătorii rătăciți prin păduri și munți.

Talisman pentru fetițe: În mediul rural, mamele pregătesc și dăruiesc fiicelor lor un talisman: o punguță roșie în care se păstrează câte un cățel de usturoi și frunze de pelin. Talismanul este purtat timp de trei zile pentru a le proteja de farmece și de iele, care le-ar putea fura norocul.

Aceste tradiții și obiceiuri reflectă respectul și devotamentul comunității față de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, precum și dorința de a asigura protecția și prosperitatea în viața de zi cu zi.