Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Pe 8 iulie, Comisia Europeană a finalizat analiza și a ajuns la concluzia că România nu a respectat planul național fiscal-structural de termen mediu, stabilit de ambele părți la 21 noiembrie 2024. Această concluzie deschide calea pentru posibile măsuri disciplinare, cum ar fi suspendarea fondurilor în cadrul Facilității pentru Coeziune și Reziliență, cu condiția ca România să nu prezinte un set de măsuri corective convingătoare până la sfârșitul lunii.

În prezent, deficitul bugetar al României se îndreaptă spre 8,6% din PIB pentru acest an, față de ținta de 7% stabilită anterior, fapt subliniat de Comisia Europeană. Analiza comisiei sugerează că este nevoie de corecții minime din partea cheltuielilor (cu o deviere așteptată de doar 0,1% din PIB față de țintă), însă veniturile trebuie crescute considerabil pentru a acoperi măcar parțial deviația de 1,6% din PIB a deficitului.

"Este un mesaj final pe care trebuie să-l luăm în serios. Avem echipe care lucrează la pachetul de măsuri de consolidare fiscală, acesta va fi gata în câteva zile," a declarat ministrul finanțelor din România, Tánczos Barna, înaintea ședinței de guvern din 4 iunie, conform G4media.ro. "Fondurile europene pentru România nu vor fi suspendate," a asigurat acesta.

Până la această dată, România nu a acționat eficient în urma Recomendării Consiliului din 21 ianuarie 2025, când țării i s-a cerut să alinieze cheltuielile nete cu traiectoria prevăzută în planul de consolidare fiscală pe 7 ani și să implementeze setul de reforme care susțin extinderea perioadei de ajustare fiscală la 7 ani, lucru evidențiat de Comisia Europeană pe 4 iunie.

Ca urmare, Comisia Europeană a recomandat Consiliului Economic și Financiar (ECOFIN) să sprijine concluzia că România nu a luat măsuri eficiente în cadrul ședinței din 20 iunie. Procesul prevede noi recomandări din partea Comisiei, ce urmează să fie susținute de ECOFIN pe 8 iulie.

Principalul motiv de îngrijorare pentru Comisie este faptul că România nu a prezentat acțiunile și măsurile necesare împreună cu raportul anual de progres pentru 2025, care trebuia prezentat Comisiei până la 30 aprilie 2025.

Comisia subliniază dezvoltările fiscale care trebuie detaliate în raportul de progres anual al României. În esență, Comisia constată că deviația fiscală a României de la traiectoria planificată a început mai ales în 2024 (1,6% din PIB) și este de așteptat să fie mult mai mică (0,1% din PIB) în 2025. Această îmbunătățire, stimulată de pachetul de corecție fiscală aprobat de România la sfârșitul lui 2024, trebuie întărită prin măsuri suplimentare pe partea de cheltuieli în raportul anual de progres ce urmează a fi redactat până la sfârșitul lunii.

Concret, Comisia a constatat că cheltuielile nete ale României au crescut cu 19.9% față de anul anterior în 2024, comparativ cu o țintă de 14.4% y/y. Proiecțiile Comisiei arată că creșterea cheltuielilor nete ale României va ajunge la 5.4% y/y anul acesta, comparativ cu o țintă de 5.1% y/y - o deviere mult mai mică ce poate fi observată și în devierea calculată ca cheltuieli nete peste maximul recomandat, raportat la PIB.

Dezlânata situație bugetară a României urmează să fie discutată de Consiliul ECOFIN pe 20 iunie, care se așteaptă să accepte procedural concluzia Comisiei că România nu a luat măsuri pentru a corecta deficitul, dat fiind gradul deviației. Sub un scenariu pesimist, ECOFIN ar putea demara pe 8 iulie procedura de reducere a fondurilor europene alocate României.

Dacă România nu va adopta măsuri pentru a corecta deficitul bugetar până la întâlnirea Consiliului ECOFIN din iulie, riscă să inițieze procesul care duce la tăierea fondurilor europene de coeziune și ale PNRR, a declarat oficialul european.

Conform unui oficial al Comisiei Europene, "Dacă, pe 20 iunie, Consiliul va adopta o opinie conform căreia România nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta deficitul excesiv, acest lucru declanșează ceea ce se numește cadrul de condiționalitate macroeconomică." Aceasta poate afecta fondurile din mecanismul de redresare, precum și fondurile de coeziune, deschizând un proces care ar putea, în cele din urmă, să ducă la pierderea accesului României la fondurile UE din aceste surse.