Fotografiile din perioada interbelică circulă tot mai des pe rețelele sociale și stârnesc nostalgie pentru o lume percepută ca fiind mai elegantă. Un articol publicat astăzi, 24 ianuarie 2026, în „Tribuna” deschide o discuție actuală și pentru sibieni: dacă admirăm atât de mult grația de altădată, ce ne împiedică să fim eleganți și în 2026?

De la fotografii de stradă la selfie-uri în era digitală

În anii 1930–1940, în marile orașe din România – inclusiv în Sibiu – exista un obicei devenit deja istorie: fotografii ieșeau pe stradă și surprindeau trecătorii în timp ce se plimbau, apoi afișau imaginile în vitrinele atelierelor lor. Cei care se recunoșteau puteau cumpăra fotografia pentru o sumă modestă.

Aceste imagini, care surprindeau oamenii în ținută de oraș, într-o postură naturală, sunt astăzi redescoperite pe pagini dedicate fotografiilor vechi sau pe site-uri de vânzări. De fiecare dată, reacțiile se repetă: oamenii remarcă eleganța vestimentației și atitudinea celor surprinși în cadrele de acum aproape un secol.

De ce nu mai putem repeta azi scena de atunci

Autorul textului din „Tribuna” subliniază că un astfel de demers – fotografi de stradă care surprind trecătorii – ar fi aproape imposibil în prezent, din mai multe motive:

• oricine are telefon și își poate face singur fotografii, de la selfie-uri la cadre de grup;
• există suspiciune față de persoane necunoscute care fac poze pe stradă, fie din teama de abuz, fie din motive legate de siguranță și protecția datelor;
• legislația modernă, inclusiv regulile privind protecția datelor și imaginea persoanei, limitează astfel de inițiative spontane.

Pe scurt, contextul social și juridic este complet diferit de cel de acum 80–90 de ani.

Cum se îmbrăcau românii atunci și cum ne îmbrăcăm noi azi

În imaginile interbelice, românii – chiar dacă aveau venituri mai mici decât generațiile actuale – apar constant în haine de oraș: costume, paltoane, pălării, rochii bine croite. Ieșitul „în lume” presupunea automat o formă de eleganță, indiferent de statutul social.

Articolul observă că, odată cu evoluția tehnologică, percepția asupra apariției în public s-a schimbat. Accentul a trecut de la ținută la evidențierea fizicului sau a unei imagini „lucrate”, mai ales în contexte în care fotografiile ajung imediat pe rețelele sociale.

Totuși, dorința de confort nu este pusă sub semnul întrebării: hainele lejere și practice sunt preferate de mulți, inclusiv de autor. Întrebarea este dacă nu am putea păstra, măcar ocazional, și un plus de eleganță, mai ales în spațiul public.

Eleganța nu înseamnă doar haine, ci și prezență

Textul subliniază și un aspect mai subtil: eleganța nu se reduce la ce porți, ci și la felul în care porți acele haine. O persoană îmbrăcată foarte „la patru ace”, dar vizibil stânjenită, pare la fel de nepotrivită ca cineva îmbrăcat complet neglijent.

O altă diferență față de perioada interbelică este felul în care oamenii „stăteau” în costum sau în rochie: acele generații păreau obișnuite cu ținuta elegantă, în timp ce azi apare adesea un aer de disconfort când cineva se vede nevoit să îmbrace ceva mai formal.

Un detaliu de pe Bulevardul Mihai Viteazu

Articolul notează și o scenă actuală, chiar din Sibiu: pe Bulevardul Mihai Viteazu, autorul spune că se întâlnește din când în când cu un tânăr de aproximativ 20 și ceva de ani, îmbrăcat într-un stil clar inspirat din perioada interbelică – costum, cravată, palton lung, părul dat pe spate. O prezență care iese imediat în evidență în peisajul cotidian.

Acest exemplu singular este folosit ca punct de pornire pentru ideea că eleganța nu a dispărut complet, dar este din ce în ce mai rară în spațiul public.

Ce ar însemna „un pic de eleganță” azi, în Sibiu

Pentru cititorii „azi în Sibiu”, discuția nu este una despre întoarcerea în timp, ci despre o posibilă schimbare de atitudine:

• să ne gândim mai atent la cum arătăm când ieșim în oraș, la plimbare prin centrul istoric sau la evenimente culturale;
• să redescoperim hainele clasice – un palton bine croit, un sacou potrivit, o rochie simplă, dar bine aleasă;
• să asociem eleganța nu cu ostentația sau cu un efort forțat, ci cu respectul față de noi și față de ceilalți.

Concluzie: nostalgia nu ajunge, alegerea ne aparține

Articolul din „Tribuna”, publicat în 24 ianuarie 2026, pornește de la farmecul fotografiilor vechi pentru a ajunge la o concluzie valabilă și pentru sibienii de azi: dacă admirăm atât de mult grația celor surprinși în imaginile interbelice, nu ne împiedică nimeni să recuperăm, în felul nostru, o parte din acea eleganță.

Contextul s-a schimbat, legislația e alta, tehnologia ne-a modificat reflexele. Dar decizia de a ne prezenta în public cu un plus de stil – fie că mergem pe pietonala din centru, la un spectacol sau pur și simplu la o plimbare prin oraș – rămâne, în final, la fiecare dintre noi.