Muzeul Național Brukenthal intră într-o nouă etapă: după mai bine de trei ani de interimat, Raluca Teodorescu a câștigat concursul organizat de Ministerul Culturii și a devenit manager cu mandat plin al uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România – și unul dintre reperele majore ale Sibiului.

Cine este noul manager al Muzeului Brukenthal

Raluca Teodorescu lucrează în Muzeul Brukenthal de aproximativ două decenii și a parcurs aproape toate pozițiile profesionale din instituție: de la referent de specialitate și muzeograf, la șef de secție, director și, în final, manager. A activat și în Comisia Națională de Arheologie, ceea ce i-a consolidat profilul de specialist în cercetare și patrimoniu.

Ea devine astfel prima femeie care conduce Muzeul Național Brukenthal în istoria de peste 210 ani a instituției, moment important atât pentru comunitatea muzeală, cât și pentru viața culturală a Sibiului.

Un concurs reluat și un mandat așteptat de ani de zile

Numirea sa vine după o perioadă lungă de interimat, cu mai multe mandate scurte, prelungite succesiv, în care nu se puteau asuma investiții și proiecte pe termen mediu sau lung. Concursul pentru funcția de manager a fost reluat de Ministerul Culturii, iar procedura a presupus depunerea unui proiect de management pe trei ani și susținerea unui interviu.

Proiectul Ralucăi Teodorescu a fost validat de două comisii de specialiști, cu punctaje apropiate, din care au făcut parte și reprezentanți de prim rang ai mediului muzeal național. Confirmarea sa de către experți din zona științifică și academică întărește legitimitatea noului mandat.

Ce a însemnat perioada de interimat pentru Brukenthal

În lunile în care a condus muzeul ca manager interimar, prioritatea a fost asigurarea stabilității financiare: plata salariilor, a facturilor și continuarea proiectelor deja începute. În ciuda limitărilor administrative, instituția a reușit:

• să crească încasările din bilete cu aproximativ 26% față de media anului 2024;
• să acopere în decembrie o mare parte din salarii din venituri proprii;
• să dezvolte câteva proiecte internaționale noi, peste așteptările unui mandat limitat.

Aceste rezultate financiare oferă o bază de plecare pentru noul mandat plin, într-un context în care muzeele sunt presate să-și majoreze veniturile proprii.

Provocările majore ale Muzeului Brukenthal

Lipsa de personal și presiunea pe buget

Una dintre cele mai mari probleme semnalate de Raluca Teodorescu este deficitul de personal. Dacă în anii 2000 muzeul avea peste 160 de angajați, astăzi lucrează în jur de o sută de persoane, deși schema prevede mult mai multe posturi.

Rezultatul: mulți angajați acoperă practic două fișe de post, în condițiile în care manipulează bunuri de patrimoniu de valoare foarte mare și au o răspundere inclusiv penală.

Noile cerințe de reducere a cheltuielilor cu personalul pot duce la situații absurde, de la tăieri de venituri până la riscul dispariției unor compartimente întregi. În paralel, muzeul este obligat să-și crească rapid veniturile proprii, fără a afecta patrimoniul sau a împovăra excesiv angajații.

Un exemplu de soluție este extinderea colaborărilor de restaurare pentru instituții din țară, cum este parteneriatul cu Centrul Cultural „Palatul Principilor” din Aiud, unde specialiștii Brukenthal vor restaura portrete de principi transilvăneni.

Securizarea unui patrimoniu excepțional

Muzeul Național Brukenthal administrează un patrimoniu impresionant, de ordinul milioanelor de piese, dintre care doar o mică parte este expusă publicului. Restul se află în depozite, ceea ce face din securizarea colecțiilor o prioritate absolută.

În contextul în care, la nivel internațional, au loc jafuri, furturi sau acte de vandalism asupra operelor de artă, muzeul trebuie să investească în siguranță, supraveghere și management de risc. Această dimensiune devine cu atât mai importantă cu cât instituția se conectează mai mult la rețele și baze de date internaționale, deci devine mai vizibilă.

Relația cu sibienii: cum aduci comunitatea mai aproape de muzeu

Deși Muzeul Brukenthal este una dintre principalele atracții turistice ale Sibiului, numărul vizitatorilor locali nu este la nivelul dorit. Inițiative precum „joia sibienilor” – prima joi din lună, când accesul este gratuit pentru rezidenți – au adus un plus, dar nu au schimbat radical situația.

Noul manager își propune:

• să reducă percepția muzeului ca spațiu „elitist”;
• să construiască proiecte educative și culturale orientate spre comunitate;
• să consolideze programele pentru familii cu copii, astfel încât vizita la muzeu să devină o experiență recurentă pentru sibieni.

Direcții de dezvoltare pentru următorii 3–5 ani

Stabilitate instituțională și atragerea de tineri specialiști

Un obiectiv central este stabilizarea echipei și aducerea de noi experți tineri, care să poată învăța de la specialiștii cu experiență, mulți aproape de pensie. Conducerea muzeului poartă discuții cu Ministerul Culturii pentru a obține resursele necesare noilor angajări, fără suprasolicitarea bugetului.

Voluntariatul, sprijinit prin parteneriate cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, rămâne un ajutor important, dar voluntarii nu pot prelua responsabilități în zone sensibile de patrimoniu.

Proiecte vizibile încă din primele luni

Pentru a marca clar finalul perioadei de interimat, noul mandat își propune:

• lansarea rapidă de proiecte de cercetare și programe educative cu impact vizibil;
• accesarea de finanțări nerambursabile (fonduri europene, granturi norvegiene etc.), esențiale pentru investiții importante, mai ales într-un mandat de doar trei ani;
• investiții în clădirile de patrimoniu ale muzeului, precum Palatul Muzeului de Istorie din centrul Sibiului, nu doar ca „fațadă” arhitecturală, ci ca spațiu cu o istorie politică locală majoră.

Bilete, inflație și facilități noi pentru public

Analiza internă arată că, ținând cont de inflația ultimilor ani, valoarea actuală a biletului este deja depășită. O eventuală decizie de majorare – care ar urma să fie luată de Consiliul de Administrație – ar veni la pachet cu noi facilități pentru vizitatori, astfel încât creșterea de preț să fie însoțită de beneficii clare pentru public.

Conectarea Brukenthal la marea lume muzeală occidentală

Pe termen lung, unul dintre cele mai ambițioase obiective este integrarea mai puternică a colecțiilor Brukenthal în circuitele și bazele de date internaționale. Multe dintre piesele muzeului au legături strânse cu centre academice și colecții importante din Germania, Franța sau Austria și pot completa sau chiar depăși, ca valoare, piese expuse în marile muzee din Vest.

Un detaliu relevant: doar câteva muzee din lume dețin lucrări ale lui Jan van Eyck în colecțiile lor, iar Brukenthal se numără printre ele. Pentru Sibiu, aceasta înseamnă poziționarea într-o „ligă” restrânsă a instituțiilor cu patrimoniu de elită mondială.

În acest context, anul viitor, când se împlinesc 150 de ani de relații diplomatice între România și Austria, deschide oportunități suplimentare pentru proiecte de diplomație culturală în care muzeul sibian poate juca un rol important.

Digitalizare, social media și public tânăr

Muzeul a început să experimenteze cu forme moderne de prezentare a colecțiilor – de la animarea digitală a unor lucrări până la conținut adaptat pentru rețelele de socializare. Rezultatele inițiale arată că publicul reacționează mult mai intens la astfel de formate.

Planurile pentru perioada următoare includ:

• dezvoltarea de conținut video scurt, explicativ, dedicat în special tinerilor;
• extinderea programelor educative pentru școli și licee, astfel încât fiecare copil care intră în muzeu să devină un „ambasador” în propriul cerc;
• proiecte tematice care să explice, de exemplu, de ce Sibiul este considerat un oraș multietnic și multiconfesional, pornind chiar de la colecțiile Muzeului Brukenthal.

Istoria și imaginea baronului Samuel von Brukenthal

Un alt obiectiv declarat al echipei este reevaluarea publică a imaginii baronului Samuel von Brukenthal, fondatorul muzeului. Cercetările istorice arată un personaj complex, implicat în viața culturală și științifică a epocii sale, preocupat atât de artă, cât și de circulația ideilor științifice în Transilvania.

Galeria de artă a baronului era vizitată încă din secolul al XVIII-lea, iar contemporanii îl descriau ca pe un personaj vizionar. Prin prezentarea mai nuanțată a acestor aspecte, muzeul își propune să ajute publicul să înțeleagă mai bine contextul în care a apărut una dintre cele mai importante colecții de artă din Europa Centrală.

Cercetare științifică și proiecte internaționale

Deși muzeul nu mai are, în prezent, posturi dedicate exclusiv cercetării, partea științifică rămâne importantă. Brukenthal a fost acreditat, la un moment dat, ca institut de cercetare, iar pierderea acestui statut a însemnat și o scădere a vizibilității academice.

Chiar și așa, o parte dintre specialiștii muzeului sunt implicați în proiecte de anvergură, inclusiv internaționale. Un exemplu este un proiect de cercetare arheologică sprijinit de National Geographic, legat de descoperirea unor fosile, care va fi prezentat printr-un documentar difuzat la nivel global.

Noul manager își propune să sprijine și să extindă această componentă de cercetare, inclusiv prin parteneriate cu alte muzee și centre academice din străinătate.

Un mandat tehnic, nu politic

Raluca Teodorescu subliniază că nu are nicio afiliere politică și că a ajuns în această funcție exclusiv prin cariera sa muzeală și prin cunoașterea profundă a colecțiilor Brukenthal.

Ea insistă că instituțiile de cultură trebuie să rămână cât mai departe de influențele politice, păstrându-și rolul de spații obiective, dedicate patrimoniului și publicului. Decizia Ministerului Culturii de a numi un manager fără implicare politică este văzută ca un semnal în această direcție.

Cum ar putea arăta Muzeul Brukenthal „azi în Sibiu” peste cinci ani

Privind înainte, noul manager își dorește:

• un muzeu care își păstrează prestigiul academic, dar este mult mai prezent în viața de zi cu zi a Sibiului;
• o comunitate locală care simte muzeul ca pe un spațiu propriu, în care poate contribui direct;
• o instituție stabilă, cu o echipă bine închegată și tineri specialiști formați „în casă”;
• un Brukenthal conectat ferm la rețelele culturale internaționale, fără a-și pierde identitatea locală.

Pentru sibieni, toate aceste planuri se traduc printr-un muzeu mai deschis, mai prietenos, mai prezent în oraș – dar care, în același timp, rămâne un reper de nivel mondial în ceea ce privește patrimoniul pe care îl păstrează.