Publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI încalcă dreptul la viață privată. Care sunt efectele asupra transparenței și luptei anticorupție?
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Recent, Curtea Constituțională a României (CCR) a oferit clarificări cu privire la decizia de a elimina obligația legală de a publica declarațiile de avere și interese ale politicienilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Potrivit motivării publicate pe 11 iunie, aceasta încalcă dreptul la viața privată. Decizia, luată pe 29 mai, a generat reacții puternice din partea organizațiilor civice.
CCR a susținut că dezvăluirea obligatorie a averilor personale și de familie, în special prin publicarea online, interferează excesiv cu drepturile la intimitate. De asemenea, Curtea a pus sub semnul întrebării corectitudinea cerinței ca funcționarii publici să declare veniturile și bunurile soților și copiilor, subliniind că aceasta implică în mod nedrept răspunderea pentru informații pe care persoanele în cauză nu le pot deține sau controla.
În hotărârea sa, Curtea a menționat că "obligația de a declara nu numai propriile drepturi și obligații, ci și pe cele ale soțului implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care nu le deține".
Ca urmare a acestei decizii, CCR a dispus că declarațiile de avere și interese nu trebuie să mai fie publicate pe site-ul ANI sau pe alte site-uri ale instituțiilor publice. În plus, declarațiile nu ar trebui să mai includă detalii despre veniturile și bunurile soților și ale copiilor dependenți.
Această modificare semnificativă afectează cadrul de transparență publică al României, în special în ceea ce privește monitorizarea anticorupție. Decizia Curții este definitivă și obligatorie, ceea ce va necesita adaptări legislative pentru a alinia legile existente la noua interpretare constituțională. Rămâne neclar cum vor influența aceste schimbări anchetele în derulare sau eforturile viitoare de monitorizare a declarațiilor financiare ale oficialilor publici.