Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Negociațiile dintre cele patru partide care doresc să formeze o majoritate guvernamentală în România au dus la un acord limitat privind structura planului fiscal. Totuși, consensul este departe de a fi atins în privința măsurilor concrete pentru susținerea planului prin creșterea veniturilor, cum ar fi majorarea taxelor. Această divergență se manifestă și în legătură cu postul de prim-ministru, conform mai multor surse din media familiarizate cu discuțiile.

Propuneri precum un prim-ministru rotativ sau un tehnocrat au fost vehiculate, însă instabilitatea politică pe care acestea ar putea să o genereze trebuie luată în considerare.

Din punct de vedere fiscal, planul de consolidare în valoare de 40 miliarde RON (aproximativ 8 miliarde EUR) este împărțit în mod egal între venituri și cheltuieli. Partidele au convenit să reducă investițiile publice cu 10 miliarde RON și să reducă alte 10 miliarde RON prin tăierea bonusurilor, fuzionarea instituțiilor și eficientizarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii.

Dimensiunea și structura ajustării au fost concepute inițial în conformitate cu un plan fiscal de consolidare pe șapte ani, semnat de România în octombrie anul trecut și susținut de Comisia Europeană în noiembrie. Totuși, acest plan a devenit învechit după ce deficitul bugetar al anului trecut a ajuns la 9,3% din PIB în loc de 7,9% cât era planificat. Cu toate acestea, măsurile specifice pentru creșterea veniturilor bugetare nu au fost încă stabilite.

Partidul Social Democrat (PSD), cel mai mare partid din Parlament, este considerat a fi la originea acestui blocaj politic și fiscal. În ceea ce privește poziția de prim-ministru, PSD a propus ideea unui premier rotativ care să fie împărțit între partide, după un mecanism similar cu cel folosit cu liberalii (PNL) în perioada 2021-2024. Ei ar insista ca poziția să fie ocupată de candidatul liberal pentru funcția de prim-ministru, Ilie Bolojan, în prima parte a mandatului de patru ani – idee pe care Bolojan ar fi refuzat-o.

Referitor la planul fiscal pentru creșterea veniturilor cu 10 miliarde RON, social-democrații promovează așa-numitul “impozit de solidaritate” aplicat salariilor mari ca un prim pas înainte de introducerea unei impozitări progresive complete anul viitor. Celelalte trei partide au respins atât impozitul de solidaritate, cât și impozitarea progresivă, considerând că nu ar produce venitul suplimentar dorit. Alte opțiuni, cum ar fi majorarea ratelor de impozitare, sunt considerate inacceptabile de către PSD.

Totuși, simpla promisiune de a îmbunătăți colectarea taxelor este puțin probabil să fie convingătoare pentru Comisia Europeană sau agențiile de rating ca o sursă de venituri suplimentare pe termen scurt, chiar dacă este cu siguranță o sursă pentru venituri bugetare mai puternice care trebuie să fie susținută politic anterior.

România trebuie să semneze, aprobe și să livreze Comisiei Europene planul revizuit de consolidare fiscală până pe 20 iunie, când Comisia va redacta recomandările finale care pot include sancțiuni, cum ar fi suspendarea fondurilor UE. Aprobarea finală a recomandărilor CE este așteptată la următoarea sesiune a Consiliului din 4 iulie.