În județul Sibiu, mii de copii și tineri nu aud clopoțelul dimineața, ci la prânz. Pentru ei, orele încep când ceilalți colegi deja se pregătesc să plece acasă, iar acest program are efecte vizibile asupra învățării, timpului liber și vieții de familie.

Câți elevi învață în schimbul doi și unde

Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, 5.045 de elevi din întreg județul învață după-amiaza. Situația cuprinde atât unități de învățământ din municipiul Sibiu, cât și școli și licee din Mediaș, Agnita și localități rurale.

Cauzele principale pentru funcționarea în două schimburi sunt:

• lipsa de spațiu în școli,
• creșterea populației școlare,
• lucrări de reabilitare aflate în derulare la unele clădiri.

Cum sunt repartizați elevii pe niveluri de studiu

Distribuția pe cicluri de învățământ arată că elevii de gimnaziu sunt cei mai afectați de programul de după-amiază:

• 3.617 elevi de gimnaziu învață în schimbul al doilea,
• 940 de liceeni au cursuri după prânz,
• 340 de elevi din ciclul primar sunt în această situație,
• 45 de elevi din învățământul profesional lucrează în sistem de schimburi,
• 103 elevi din postliceal învață tot în regim de schimburi.

Școlile din Sibiu și județ care funcționează în două schimburi

Cele mai multe unități ajung la program de după-amiază din cauza insuficienței spațiilor.

Licee și colegii din municipiul Sibiu

În învățământul liceal, mai multe colegii importante din Sibiu au clase la schimbul II:

• Colegiul Național „Octavian Goga”: 412 elevi în schimbul doi, dintr-un total de 1.883,
• Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”: 411 elevi după-amiaza,
• Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”: 94 de elevi în schimbul II,
• Liceul Teoretic „Constantin Noica”: 383 de elevi care învață după-amiaza.

Școlile gimnaziale, cele mai afectate

În zona gimnazială, problema este și mai vizibilă:

• Școala Gimnazială „Regina Maria”: 378 de elevi în schimbul doi,
• Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”: 320 de elevi în schimbul II,
• Școala nr. 1 Sibiu: 303 elevi în program de după-amiază,
• Școala nr. 18 Sibiu: 304 elevi în schimbul al doilea,
• Școala nr. 4 Sibiu: 256 de elevi învață în sistem de schimburi,
• Școala „Ion Luca Caragiale”: 270 de elevi în regim de schimburi,
• la Mediaș, Școala „Mihai Eminescu”: 154 de elevi care învață după-amiaza.

Agnita: schimbul doi din cauza lucrărilor

Există și situații unde schimbul doi nu este legat de supraaglomerare, ci de șantiere nefinalizate. La Liceul „August Treboniu Laurian” din Agnita, 253 de elevi merg la cursuri după-amiaza din cauză că două clădiri sunt încă în reabilitare și nu pot fi folosite.

Ce arată analizele ISJ Sibiu despre efectele programului de după-amiază

Evaluările realizate de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu indică faptul că învățământul în schimburi are impact direct asupra rezultatelor școlare.

Schimbul de după-amiază începe, de regulă, la ora 12:00 sau 13:00. Din datele analizate reiese că:

• randamentul școlar este mai scăzut în acest interval,
• după ora 16:00 puterea de concentrare a copiilor scade vizibil,
• elevii din schimbul doi pierd intervalul de dimineață, considerat cel mai eficient pentru învățare.

La examenele naționale s-au observat diferențe ușoare între școlile care au numai cursuri de dimineață și cele care funcționează în două schimburi, în favoarea unităților cu program exclusiv matinal. Unul dintre motive este faptul că elevii care termină mai târziu au mai puțin timp pentru pregătire suplimentară.

Consecințe în viața de zi cu zi: mai puțin timp pentru familie și activități

Programul de după-amiază nu afectează doar performanțele școlare, ci și ritmul zilnic al copiilor și familiilor lor.

Elevii care ies de la școală la ore precum 19:00 sau 20:00 ajung greu la:

• antrenamente sportive,
• cursuri de muzică,
• ore de limbi străine sau alte activități extrașcolare, care sunt programate tot după-amiaza.

În sezonul rece, plecarea acasă pe întuneric devine o sursă de îngrijorare pentru părinți și un factor de stres pentru copii.

Părinții cer școli noi în Sibiu pentru eliminarea schimbului doi

Din punctul de vedere al părinților, problema este veche și complicată, iar soluțiile trebuie gândite pe termen lung.

Marius Girigan, președintele Asociației Părinților Județ Sibiu – ASPASIB și președinte al filialei Sibiu a Federației Naționale a Părinților EDUPART, subliniază nevoia de investiții consistente în infrastructura educațională.

Petiție pentru cel puțin trei școli noi în municipiul Sibiu

În martie anul trecut, Marius Girigan a inițiat o petiție prin care solicită construirea a minimum trei școli noi în municipiul Sibiu. Propunerile vizează terenuri deja identificate:

• zona SC Apă Canal – str. Lungă,
• terenul Liceului Agricol – Calea Șurii Mici,
• fosta bază Tursib – Calea Dumbrăvii.

Scopul acestor investiții ar fi ca, până în anii școlari 2029–2030, toate clasele 0–8 să învețe doar dimineața, așa cum cer prevederile legale.

„Dimineața, copiii sunt singuri cu telefoanele”

Marius Girigan atrage atenția și asupra modului în care programul de după-amiază schimbă viața de familie:

„Dimineața, copiii sunt nesupravegheați cu telefoanele. Unii părinți au control parental, alții nu. Este suficient ca, într-un grup de 5–6 copii, unul singur să nu aibă control parental, pentru ca ceilalți să stea în jurul lui. Interacțiunea cu părinții se reduce, de multe ori, la «bună, mami», «bună, tati», apoi «mă duc să mă culc». Ajung acasă la 6–7–8 seara, nu mai discută cu părinții, se văd cu ei, cu adevărat, doar în weekend. Nu mai vorbim despre numeroasele activități pe care nu le mai fac.”

Liderul asociației de părinți spune că problema ar putea fi rezolvată dacă ar exista decizie fermă la nivel politic:

„Problema s-ar putea rezolva dacă ar exista voință din partea decidenților politici. Noi am propus deja, printr-o petiție semnată de 1.800 de persoane, trei zone pe care le considerăm cele mai aglomerate și unde am identificat terenuri ale municipalității pe care s-ar putea construi trei școli noi. Ni s-a spus că este scumpă o școală nouă și că nu sunt bani. M-am uitat la Sectorul 6, unde primarul a construit școli din containere modulare. Doar să vă uitați cum arată și ce calitate au – nu se compară cu containerele existente în unele școli din Sibiu (…) Este nevoie doar de voință și de înțelegerea faptului că acesta este un lucru benefic pentru întreaga comunitate, nu doar pentru copii”, transmite Marius Girigan.

Ce spun psihologii: schimbul doi obosește emoțional copiii

La solicitarea publicației care a documentat situația, psihologul clinician și psihoterapeut Maria Prescurea a analizat efectele programului de după-amiază asupra copiilor. Concluzia ei este clară: schimbul doi nu este benefic pentru elevi.

Astfel, poziția psihologilor se aliniază cu cea a Inspectoratului Școlar și a părinților: orele de după prânz aduc oboseală, scăderea capacității de concentrare și reducerea timpului de conectare cu familia.

„Autoreglarea emoțională funcționează ca un rezervor”

Maria Prescurea explică faptul că, din perspectivă psihologică, programul zilnic este strâns legat de modul în care copiii își gestionează emoțiile:

„Din perspectivă psihologică, când vorbim despre program, vorbim despre autoreglarea emoțională. Aceasta funcționează ca un «rezervor» care se consumă pe parcursul zilei. Dimineața, majoritatea copiilor au resurse cognitive și emoționale mai disponibile: sunt mai atenți, mai răbdători, mai cooperanți. După-amiaza însă, mai ales dacă s-au trezit devreme, au petrecut timp în medii stimulante (telefon, TV), au avut deja activități solicitante, nivelul de oboseală crește.”

Oboseala reduce capacitatea de autocontrol, iar copilul poate deveni mai iritabil și mai sensibil la frustrare. Psihologul precizează că programul de după-amiază nu generează direct conflicte, dar creează un context în care acestea apar mai ușor.

Importanța unui ritm stabil și a unei dimineți structurate

Maria Prescurea subliniază că elevii au nevoie de ritm predictibil și structură:

• un program instabil poate aduce nesiguranță, agitație și probleme de concentrare,
• sensibilitatea la stimuli crește în lipsa unei rutine clare.

Pentru copiii care merg la școală după prânz, dimineața devine un interval „liber” care poate fi folosit constructiv sau, dimpotrivă, haotic:

• pentru unii, timpul este bine organizat,
• pentru alții, înseamnă trezire la ore diferite, foarte mult timp petrecut la telefon sau televizor, mese neregulate și absența unui adult disponibil emoțional.

Psihologul atrage atenția:

„Copiii și adolescenții nu au încă maturitatea necesară pentru a-și structura singuri timpul într-un mod echilibrat. Fără un cadru clar, ritmul biologic și emoțional devine haotic. Este important de subliniat: nu simplul fapt că părintele este la serviciu produce dificultăți. Problema apare atunci când lipsesc reguli clare, responsabilități potrivite vârstei, ritualuri de început de zi și sentimentul că «cineva mă vede și mă ghidează». Copiii au nevoie de ghidaj și cadru, nu doar de libertate”, spune psihologul.

Recomandări pentru diminețile elevilor de la schimbul doi

Pentru a diminua efectele negative ale programului de după-amiază, Maria Prescurea recomandă:

• oră fixă de trezire,
• un program clar pentru prima parte a zilei,
• limitarea timpului petrecut în fața ecranelor,
• menținerea legăturii emoționale cu părintele, chiar și printr-un mesaj scurt atunci când acesta este la serviciu.

Somnul rămâne esențial: pentru copii și tineri sunt necesare 9–11 ore pe noapte pentru un bun autocontrol. Predictibilitatea susține echilibrul emoțional, iar o dimineață bine organizată ajută ca și restul zilei să fie mai stabil.

Rolul profesorilor în reglarea emoțională a elevilor

Psihologul vorbește și despre rolul cadrelor didactice, mai ales în schimbul de după-amiază:

„Profesorii pot crea ritualuri de început de zi / oră de predare, să ofere structură vizibilă (pași concreți pt sarcini, tranziții anunțate din timp, program clar, aceeași predictibilitate care reduce impulsivitatea), să alterneze activitățile, să observe semnele de oboseală, să intervină timpuriu în dinamica grupului. Iar cel mai important e să construiască relația cu elevii; un copil care simte că este văzut și înțeles își reglează mai ușor comportamentul. Relația este un regulator emoțional în sine, iar profesorul din schimbul de după-amiază e nevoie să regleze mult mai mult, nu doar să predea conținut”, conchide ea.

Infrastructura școlară din Sibiu: multe modernizări, foarte puține școli noi

Numărul copiilor care urmează să intre în clasa I este predictibil de la an la an, însă, la nivel național și local, autoritățile nu au reușit să adapteze infrastructura școlară acestui ritm.

Au fost derulate modernizări importante și extinderi ale unor școli deja existente. Totuși, în municipiul Sibiu, după 1989, a fost dată în folosință o singură școală nouă: unitatea din cartierul Ștrand.

În alte orașe mari, situația este diferită:

• la Cluj-Napoca au fost construite trei școli noi,
• la Brașov nu a fost inaugurată nicio școală nouă după Revoluție.

Articolul original a fost publicat în 25 februarie 2026, fiind semnat de jurnalista Ștefania Vesa și ilustrat cu fotografii realizate de Răzvan Negru.