Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a inițiat procedura de numire a noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Conform documentelor oficiale citate de G4media.ro, procesul de selecție a fost lansat pentru a identifica un succesor potrivit pentru această poziție esențială în justiția românească.

Una dintre principalele candidate pentru această funcție este judecătoarea Lia Savonea. Fostă președintă a CSM și a Curții de Apel București, Savonea a fost promovată în Secția Penală a ICCJ în martie 2023. Ea este o figură cunoscută în lumea juridică din România, având un istoric complex care a atras atât susținători, cât și critici. În trecut, Savonea a fost considerată liderul grupului anti-reformist din cadrul CSM, susținând amendamentele la legile justiției promovate de PSD în timpul conducerii lui Liviu Dragnea. A fost, de asemenea, acuzată de influențarea numirilor procurorilor din Secția Specială și a șefului Inspecției Judiciare, împotriva celor care deranjau sistemul.

Această etapă de selecție urmează unui context politic și instituțional marcat de schimbări semnificative. Actualul mandat al președintelui ICCJ, judecătoarea Corina Corbu, se va încheia pe 16 septembrie 2025, dar procedurile de numire au fost deja demarate, cu mult înainte de expirarea mandatelor. Mai mult, acest proces a fost inițiat la scurt timp după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale. Totuși, legislația actuală stabilește că președintele țării nu mai are un cuvânt de spus în numirea șefilor Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceste decizii sunt de acum responsabilitatea exclusivă a Secției de Judecători din cadrul CSM.

Acest proces de numire vine într-un moment delicat pentru sistemul judiciar din România, care trece printr-o perioadă de transformări, între dorința de reformă și tensiuni politice. Alegerea unui lider pentru Înalta Curte va trebui să fie una ce reflectă nu doar nevoile actuale ale sistemului, ci și aspirațiile sale către o justiție mai transparentă și echitabilă.

Astfel, rămâne de văzut cine va prelua această funcție crucială și cum va contribui noul președinte al Înaltei Curți la evoluția sistemului judiciar din România. Așteptările sunt mari, iar miza este una semnificativă pentru viitorul justiției în țara noastră.