Președintele ales al României, Nicușor Dan, pune pe hold creșterea TVA în reformele fiscale prioritare 2023.
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Recent ales președinte al României, Nicușor Dan, a declarat pe 22 mai că majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) nu este o variantă preferată în cadrul discuțiilor referitoare la strategia de consolidare fiscală. Aceste dezbateri implică guvernul de tranziție și partidele politice care colaborează pentru formarea viitorului executiv, relatează Economica.net.
Dan a clarificat că un potențial supliment de 2 puncte procentuale al ratei standard a TVA, stabilită în prezent la 19%, nu este ceva la care să se gândească serios. Deși recunoaște că impactul fiscal al unei astfel de măsuri a fost analizat, el a menționat că ramâne „pur teoretic”, dat fiind efectele negative probabile, precum creșterea evaziunii fiscale și scăderea consumului.
În plus, Dan a exclus posibilitatea de a renunța la regimurile preferențiale de TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii. Acest lucru sugerează că guvernul caută alte căi de consolidare fiscală care să nu apese prea greu pe umerii consumatorilor.
Dialogul cu Ministerul de Finanțe pentru abordarea deficitului bugetar al României continuă. "Facem progrese cu privire la ceea ce ar putea fi redus din cheltuieli, dar mai avem de lucru," a menționat Dan, referindu-se la eforturile de a diminua cheltuielile publice în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul fiscal european.
Ca răspuns la condițiile Partidului Social Democrat (PSD) pentru a adera la noua coaliție de guvernare - printre care continuitatea investițiilor publice - Dan și-a manifestat un acord precaut, semnalând că fezabilitatea acestor cheltuieli depinde de costurile împrumuturilor. "Toată lumea dorește investiții, dar trebuie să vedem la ce ritm se pot realiza și la ce dobânzi", a precizat el.
Se așteaptă ca investițiile publice să reprezinte un punct cheie în negocierile pentru coaliție. Dan a subliniat că "toate condițiile sunt stabilite pentru a fi negociate" și că deciziile referitoare la ritmul și amploarea investițiilor trebuie să ia în considerare spațiul fiscal și ratele dobânzilor pentru împrumuturile necesare finanțării acestora.
România resimte presiunea de a prezenta un plan fiscal credibil, după ce a ratat termenul limită de 30 aprilie pentru a transmite raportul anual de reducere a deficitului la Comisia Europeană, confruntându-se cu un deficit estimat la 9,3% din PIB pentru 2024, conform metodologiei ESA.
Foto: Facebook/Nicușor Dan