Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Guvernul României prevede un relansare rapidă în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Guvernul României își propune să depună a patra cerere de finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în luna iulie, imediat după ce Comisia Europeană va aproba varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, conform News.ro. Mai mult, guvernul intenționează să înainteze alte două cereri de finanțare până la sfârșitul anului 2026, când Mecanismul ajunge la termen.

Ministrul Boloș a precizat că discuțiile cu Comisia Europeană privind PNRR-ul revizuit ar trebui să se încheie până la finele acestei luni. Totuși, recentele sale declarații au generat confuzii, menționând că „s-a ajuns la un dezacord” în negocierile cu Comisia Europeană și că există riscul de a pierde aproximativ 10 miliarde de euro dintr-un total de 28 de miliarde, din cauza întârzierilor apărute în implementarea proiectelor susținute financiar prin Mecanism.

Principalul obiectiv al guvernului în cadrul discuțiilor cu Comisia a fost realocarea fondurilor MRR de la proiectele gestionate sub regulamentele stricte ale UE către proiecte desfășurate sub reglementări locale mai flexibile. Această inițiativă ar permite o mai mare adaptabilitate și rapiditate în execuția planurilor naționale de dezvoltare și investiții.

Jurnaliștii de la România-Insider subliniază că, dacă nu se vor găsi soluții rapide și eficiente la aceste provocări, există riscul ca România să nu poată beneficia de întreaga sumă alocată de Uniunea Europeană. Această situație ar putea avea consecințe serioase asupra economiei țării, mai ales în contextul în care Mecanismul de Redresare și Reziliență este văzut ca un motor esențial pentru modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice din România.

O colaborare constructivă cu Comisia Europeană și o implementare eficientă a planurilor sunt esențiale pentru a asigura nu doar atragerea fondurilor UE, ci și utilizarea lor în mod optim în beneficiul dezvoltării durabile a României. Un rezultat de succes ar putea stimula economia națională, oferind oportunități considerabile pentru creștere și prosperitate pe termen lung.

În perioada următoare, oficialii români vor trebui să depună eforturi suplimentare pentru a încadra strategii de succes într-un context european mai puțin rigid, asigurând astfel o absorbție eficientă a fondurilor menite să ajute țara să depășească provocările economice și sociale. Dacă reușesc să-și atingă aceste obiective, România ar putea deveni un exemplu de succes în utilizarea eficientă a resurselor europene.

*Fotografie sursă: Inquam Photos / George Călin*