Cea mai veche stațiune montană din România, Păltiniș, este readusă în atenție printr-un semnal puternic de alarmă: imagini și mărturii care arată cât de mult s-a îndepărtat locul de perioada în care era comparat cu Karlovy Vary.

Un fost sportiv pune degetul pe rană

Andy Fazekas, fost sportiv și unul dintre administratorii domeniului de schi Arena Platoș, vorbește public despre situația actuală a stațiunii Păltiniș. El a ales să facă asta într-o postare pe pagina sa de socializare, folosind ca punct de plecare „niște cifre reci despre începutul unor stațiuni”.

Fazekas amintește că în 1895, la inițiativa Siebenbürgischer Karpatenverein (SKV), a luat naștere stațiunea Păltiniș – Hohe Rinne – Szebenjuharos. În același mesaj, el compară parcursul acestui loc cu evoluția altor destinații turistice cunoscute: Ischgl „a așteptat până în 1960”, Courchevel „și-a săpat fundația în 1946”, iar Bansko a început să se dezvolte „după anul 2000”.

Imagini cu un Păltiniș abandonat

Fotografiile care însoțesc mesajul său arată un Păltiniș lăsat în paragină, cu cabane degradate, în care natura „recuperează tot ce i s-a luat”.

În textul public, Andy Fazekas notează: el spune că nu își dorește „o țară ca afară”, dar subliniază că, dacă aceste clădiri ar fi fost în altă parte, „probabil că aceste bijuterii ar fi strălucit din nou”, fiind conservate pentru generațiile viitoare și „utilate cu viață și suflet”, așa cum au fost cândva. Comentariul vizează în special imobilele din zona centrală a stațiunii, aflate în stare avansată de degradare.

Printre clădirile care riscă să rămână doar în amintirea celor care le-au prins funcționale se numără și fosta clădire a poștei. Ironia subliniată în articol este că, deși imobilul se deteriorează, pe fațada lui este montată o plachetă care amintește de momentul înființării stațiunii sibiene de către SKV, în 1895.

Amintiri din Păltinișul plin de viață

Fazekas rememorează și experiențele sale personale legate de stațiune. El povestește cum intra în clădirea poștei „cică, să sune acasă”, dar în realitate pentru a-și dezgheța corpul, în timp ce aștepta camionul care făcea legătura Sibiu–Păltiniș și retur. Vehiculul avea în spate o cușcă metalică, neîncălzită, însă era locul în care se nășteau tot felul de povești ale celor care urcau la munte, povești pe care le asculta atent, deși era ușor amețit de gazele de eșapament care pătrundeau în interior.

El vorbește și despre cabanele din centrul istoric al stațiunii, unde trosnetul lemnelor în soba deschisă, mirosul mâncării și zumzetul oamenilor din jur i-au rămas foarte vii în memorie. Acele cadre descriu un Păltiniș animat de turiști și sportivi, foarte diferit de ceea ce arată imaginile de acum.

De la „cel mai frumos loc” la garduri cu lacăt

Astăzi, tabloul este dominat de grilaje încuiate cu lacăt, fațade scorojite, un autobuz abandonat și copaci care cresc pe lângă ziduri neîngrijite. Toate acestea compun imaginea unei stațiuni care nu mai seamănă deloc cu locul care era descris cândva drept „cel mai frumos loc din munții de la răsărit de Karlovy Vary”.

Păltiniș – istorie zbuciumată după 1990

Articolul amintește că, după 1990, Păltinișul a trecut printr-o perioadă plină de controverse și schimbări. Printre momentele-cheie se numără:

• preluarea activelor societății „Păltiniș” de către omul de afaceri Emilian Pătru, cunoscut sub numele de „Milucu”
• investițiile realizate de Teodor Ancuța
• transferul fostei „Case a turiștilor” către afaceristul Daniel Țepeș

Toate acestea au marcat, în mod diferit, evoluția stațiunii.

Lipsa unei direcții comune

Articolul subliniază că lipsa unei strategii unitare din partea proprietarilor de hoteluri și pensiuni, combinată cu implicarea considerată insuficientă a autorităților publice care dețin terenuri în zonă, contribuie la situația actuală.

Astfel, Păltinișul – prezentat cu mândrie drept cea mai veche și cea mai înaltă stațiune montană din România – pare astăzi, în percepția multora, un loc aflat „în derivă”, fără o direcție clară de dezvoltare.

Articol semnat la Sibiu

Materialul care scoate în evidență această realitate dureroasă pentru sibieni și pentru toți cei care țin la Păltiniș este semnat de jurnalista Teodora Nan și a fost publicat în 15 februarie 2026, la ora 11:40, pe site-ul ziarului „Tribuna”.