Noul președinte al Academiei Române vorbește despre Sibiu

Direcții Strategice
– Domnule academician, ați preluat conducerea celui mai prestigios for cultural și științific din țară. Cum vă asumați continuarea moștenirii lăsate de academicianul Eugen Simion?
– Aș dori să clarific acest aspect. Eugen Simion a inițiat proiecte esențiale pentru recuperarea patrimoniului literar și sprijinirea tinerilor cercetători, priorități care rămân fundamentale pentru Academia Română. În mandatul meu, intenționez să continuăm să dezvoltăm asemenea proiecte ambițioase. Ne propunem să acoperim atât sfera culturală, cât și cea a patrimoniului, deoarece evenimentele destinate publicului larg trebuie să se desfășoare în spații adecvate și accesibile. Un prim pas a fost deja realizat, cu deschiderea Aulei Academiei pentru conferințe provocatoare, intitulate Ora de Știință, care sunt înregistrate și postate pe YouTube și sunt prezentate de personalități relevante. Atmosfera este dinamică, iar reacțiile din partea publicului sunt extrem de pozitive.
Revitalizarea Patrimoniului
Pe lângă aceste activități, avem un program expozițional la Sala Dalles, unde sunt prezentate lucrări de către membri ai Academiei Române. Expozițiile acoperă teme diverse, acessibile publicului larg, esențiale pentru o mai bună înțelegere a antropologiei. Ne propunem să armonizăm cultura cu patrimoniul. Totodată, ne concentrăm pe restaurarea strălucirii Sălii Dalles și pe aducerea statuii lui Dalles în Capitală.
Este cert că spațiul expozițional necesită renovare pentru a corespunde standardelor academice.
Prioritățile Instituționale
– Care sunt prioritățile dumneavoastră în gestionarea acestor dinamicii academice?
– Avem numeroase obiective pe care dorim să le revitalizăm și să le reintegrăm în circuitul cultural. În acest sens, vom deschide un Centru cultural în afara Bucureștiului, la Castelul Ghica din Căciulați, un monument istoric ce necesită restaurare. Clădirea are o arhitectură neoclasică rar întâlnită în sudul României și a servit, în trecut, ca muzeu și reședință de protocol pentru Academia Română. În prezent, clădirea necesită lucrări de restaurare. Aici ne dorim să organizăm evenimente de valoare.
Majoritatea patrimoniului se află într-o stare similară. Din acest motiv, este esențial să derulăm proiecte de finanțare, atât din surse interne, cât și externe. Am format un mic departament dedicat identificării oportunităților de proiecte și evaluării eligibilității acestora. Deși am reușit să recuperăm în jur de 70% din patrimoniul Academiei, cea mai gravă problemă rămâne starea de deteriorare a multor clădiri, acest fenomen începând odată cu naționalizarea din 1949.
Emoții și Provocări
– Cum vă simțiți cu privire la implementarea strategiei naționale publicate de Academia Română?
– Emoțiile legate de alegeri sunt întotdeauna puternice. După aflarea rezultatului, am simțit o eliberare, dar și o asumare profundă a responsabilității funcției. Deși nu am mai avut asemenea experiențe anterioare, pot face o comparație cu acum patru ani, când am candidat pentru funcția de vicepreședinte al Academiei. A fost o experiență ce a generat multe emoții și provocări.
În legătură cu strategia națională, cu zece ani în urmă am elaborat o variantă adaptată actualității, care a fost publicată cu ocazia aniversării de 160 de ani a Academiei Române.
Evoluția în Educație
– Ați întâmpinat și dumneavoastră emoții în perioada formării profesionale?
– În timpul activității în învățământul superior, am preferat să îmi concentrez atenția pe cariera didactică, evitând implicarea în funcții administrative. Totuși, am acceptat să fiu șef de catedră. În liceu, am obținut rezultate remarcabile la olimpiadele de chimie, iar la universitate am fost șef de promoție la secția Chimie anorganică. De multe ori am fost perceput ca „tocilar”, din cauza pasiunii mele pentru învățare, care era adesea confundată cu studiul mecanic.
– În calitate de președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie, cum apreciați ediția din Sibiu?
– A fost o experiență deosebită, care mi-a reamintit de anii în care eram și eu olimpic. Olimpiadele constituiau momente esențiale pentru elevi. Deși unii consideră că sunt prea multe competiții, numărul mare de participanți dovedește că sistemul educațional românesc dispune de resurse solide, în ciuda criticilor.
O Prietenie între Știință și Artă
– În încheiere, cum ați descrie conexiunea dintre chimie și artă?
– Chimia, asemenea alchimiei, implică deschidere, filosofie și un strop de mister. În prezentările mele, caut să creez un profil ce îmbină știința cu arta, demonstrând că știința poate fi un act creativ. Chimia are o componentă estetică puternică, comparabilă cu arta. Această fuziune este esențială pentru a adânci înțelegerea publicului asupra științelor și aplicațiilor acestora în viața cotidiană.










