Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Regiunea de Nord-Est a României se confruntă cu o sărăcie energetică extremă, arată un raport

Un nou raport al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) relevă diferențe semnificative între regiunile României în ceea ce privește sărăcia energetică, partea de nord-est fiind cea mai afectată de acest fenomen extrem. ORSE actualizează anual nivelul sărăciei energetice din România, folosind indicatori convenționali calculați pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică prin Ancheta Bugetelor de Familie (ABF). Raportul Anual 2024 publicat de ORSE include o evaluare la nivel național bazată pe cele mai recente date disponibile (ABF 2023).

Disparități regionale în accesul la energie

Analiza cuprinsă în Raportul Anual 2024 indică faptul că locuitorii diferitelor regiuni ale țării se confruntă cu provocări distincte în privința accesului și accesibilității energiei. În special, în regiunea de Nord-Est se observă un consum insuficient de energie, cel mai probabil cauzat de un nivel ridicat de subdezvoltare economică și venituri sub medie. Conform raportului ORSE, 30,8% din gospodăriile din această zonă nu își pot permite să își acopere nevoile energetice din cauza constrângerilor financiare, față de media națională de 20%.

În contrast, regiunea București-Ilfov este cea mai puțin expusă acestui fenomen, cu doar 8,8% din gospodării afectate. Alte regiuni, cum ar fi Sud-Muntenia (19,2%), Sud-Vest Oltenia (29,4%), Vest (11,4%), Nord-Vest (14,9%) și Centru (18%), prezintă niveluri variabile ale sărăciei energetice.

Tendințe și impacturi sociale

Datele analizate de experții ORSE subliniază că sărăcia energetică rămâne o problemă majoră în România, afectând o proporție semnificativă a populației, în ciuda unei ușoare scăderi a numărului de gospodării care cheltuiesc mai mult de 10% din bugetul lunar pe energie (de la 37,3% în 2021 la 34% în 2023). Facturile de energie împovărează tot mai mult gospodăriile din clasa de mijloc și chiar din categoriile de venituri mai mari.

Anca Sinea, co-fondator și coordonator la ORSE, a declarat că „pandemia de COVID-19 și criza energetică provocată de războiul de agresiune din Ucraina au accentuat impactul asupra anumitor categorii, în special asupra formelor extreme de sărăcie energetică”. Gospodăriile din zonele rurale, cu venituri mai mici, sunt mult mai expuse. Indicatorul LIHC, care arată scăderea sub pragul sărăciei după plata facturilor de energie, rămâne în jur de 10%. „Acest indicator reflectă persoanele care, după ce plătesc facturile energetice, rămân fără bani pentru alte necesități precum îmbrăcămintea, medicația și uneori chiar necesitățile de bază,” a explicat Sinea.

Provocări și oportunități de soluționare

Aproximativ 20% din gospodării prezintă un consum insuficient de energie, un semn al sărăciei extreme, iar un procent similar arată un consum excesiv, asociat cu locuințe ineficiente sau așteptări ridicate de confort. Povara costurilor energetice pe bugetul general al gospodăriei, depășind 10% din venituri, este mult mai mare în regiunile Sud-Est (35,7%), Sud-Muntenia (38,8%) și Vest (40%) decât în restul țării. Acestea din urmă se remarcă printr-un consum urban excesiv, caracterizat de o utilizare mare de energie, cauzată de infrastructura locativă ineficientă.

Cauzele sărăciei energetice sunt multiple și interconectate – venituri mici, costuri energetice ridicate și eficiență scăzută a consumului – adesea suprapunându-se cu alte vulnerabilități sociale. Renovarea clădirilor, accesul mai facil la surse de energie verde, o mai bună coordonare între autorități și sprijinul financiar s-au dovedit a fi măsuri eficiente pentru prevenirea și combaterea sărăciei energetice.