motivele amânării și noile responsabilități pentru primării și mediul de afaceri

motivele amânării și noile responsabilități pentru primării și mediul de afaceri

Impozitele pe clădirile deținute de firme nu vor exploda în 2026, așa cum se contura inițial în pachetul de reformă fiscală. Creșterile masive au fost amânate de Guvern până la 1 ianuarie 2027, dar atât primăriile, cât și companiile – inclusiv cele din Sibiu – au în continuare obligații clare de respectat.


Ce s-a schimbat în legislație și de ce contează pentru mediul de afaceri

Pachetul legislativ pregătit în 2025 de Guvernul Bolojan ar fi dus, în forma inițială, la o creștere de până la cinci ori a impozitelor pe clădirile firmelor. Toate clădirile deținute de persoane juridice urmau să fie tratate ca nerezidențiale, indiferent de utilizare, ceea ce ar fi împins puternic în sus nivelul de taxare.

În plus, urma să fie eliminată cota fixă de 0,4% pentru clădirile agricole, ceea ce ar fi adus, în multe cazuri, dublări sau chiar triplări de impozite pentru acest tip de proprietăți.

Prin ordonanța adoptată în decembrie 2025, intrarea în vigoare a acestor măsuri a fost amânată până la 1 ianuarie 2027. Pentru anul fiscal 2026, regimul de impozitare pentru clădirile firmelor rămâne, practic, pe schema cunoscută, fără salturile mari care amenințau bugetele companiilor.

Pentru firmele din Sibiu, asta înseamnă predictibilitate pe termen scurt: calculele bugetare pentru acest an nu mai trebuie refăcute din temelii, însă regula de bază rămâne aceeași – impozitul se calculează pornind de la valoarea stabilită prin raport de evaluare.


Cum se calculează impozitul pe clădiri pentru firme

Pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri se stabilește prin aplicarea cotei de impozit la valoarea impozabilă rezultată dintr-un raport de evaluare.

  • raportul de evaluare trebuie întocmit o dată la cinci ani;
  • el reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior;
  • pe baza acestui raport, primăria calculează impozitul datorat pentru anul următor.

Dacă raportul nu este depus la timp, primăria are dreptul să aplice o cotă majorată cu 5 puncte procentuale față de nivelul normal. Practic, lipsa raportului se transformă într-o penalizare directă, suportată din bugetul firmei.

Pentru companiile din Sibiu, asta înseamnă că o simplă întârziere administrativă – un raport uitat sau amânat – poate însemna mii sau zeci de mii de lei în plus la impozit, în funcție de valoarea clădirilor.


Ce trebuie să facă primăriile. Obligații clare și posibile „găuri” în sistem

Legea nu pune presiune doar pe firme, ci și pe autoritățile locale. Primăriile, inclusiv cele din județul Sibiu, au o obligație fermă:

  • în fiecare lună octombrie, trebuie să trimită notificări firmelor care, în anul următor, trebuie să depună un nou raport de evaluare.

Această notificare nu este doar o simplă informare. Este o condiție pentru ca primăria să poată aplica cota penalizatoare de 5 puncte procentuale.

Dacă autoritatea locală nu notifică firma la timp:

  • nu mai poate aplica cota de penalizare,
  • chiar dacă raportul de evaluare nu este depus de companie.

În practică, unele primării emit decizii de impunere considerând că raportul lipsește, iar ulterior recalculează impozitul când documentul este depus. Însă lipsa digitalizării și a unor baze de date bine puse la punct poate crea sincope: firme care nu primesc notificări, rapoarte depuse târziu, recalculări întârziate.

Pentru Sibiu, unde numărul firmelor cu imobile în proprietate este semnificativ, modul în care primăria gestionează aceste notificări poate face diferența între un sistem fiscal corect și unul plin de excepții și contestații.


De ce firmele au avut parte de o „pauză” fiscală, iar persoanele fizice nu

Reforma începută în 2022 a vizat, în principal, proprietățile rezidențiale, deținute în special de persoane fizice. Pentru locuințe, statul a încercat să apropie mai mult impozitele de realitatea pieței, prin:

  • utilizarea unor modele statistice și metode automate de evaluare,
  • actualizarea valorilor impozabile pentru a reflecta mai bine prețurile de piață.

Problema majoră a fost lipsa unor baze de date complete cu tranzacții reale, ceea ce a îngreunat aplicarea uniformă a noilor reguli. Totuși, ajustările făcute în 2025 au adus valorile impozabile pentru locuințe mai aproape de nivelul pieței, astfel că, după 2027, nu sunt așteptate noi creșteri spectaculoase pentru impozitul pe locuințe.

În schimb, pentru clădirile firmelor, guvernul a ales să amâne șocul fiscal, tocmai pentru a nu lovi brusc mediul de afaceri, mai ales într-un context economic marcat de costuri în creștere la energie, salarii și finanțare.


Miza locală: ce face administrația cu banii din taxe

Dincolo de formule și procente, discuția ajunge inevitabil la felul în care sunt folosiți banii încasați din impozite. Pentru companiile sibiene, întrebarea-cheie nu este doar „cât plătim?”, ci și „ce primim în schimb?”:

  • infrastructură rutieră și utilități de calitate,
  • proceduri administrative mai simple și digitalizate,
  • servicii publice care să susțină dezvoltarea economică locală.

În paralel, statul continuă să piardă sume uriașe din necolectarea TVA: deficitul de colectare este estimat la aproximativ 30%, adică în jur de 9 miliarde de euro anual. Pentru comparație, costul estimat al autostrăzii A1 Sibiu–Pitești este de circa 5,5 miliarde de euro. Diferența ar putea finanța multiple proiecte majore – de la spitale regionale până la infrastructură culturală și educațională.

Mesajul pentru mediul de afaceri este clar: nu lipsa banilor este problema principală, ci modul în care sunt colectați și cheltuiți.


Ce urmează pentru firmele din Sibiu

Până la 1 ianuarie 2027, companiile au o perioadă de respiro în privința impozitelor pe clădiri, dar nu și o pauză de la responsabilități:

  • trebuie să își actualizeze la timp rapoartele de evaluare;
  • să urmărească atent notificările primite de la primării;
  • să-și planifice bugetele ținând cont de faptul că, după 2027, regulile se pot înăspri.

Pentru administrațiile locale din județul Sibiu, miza este dublă: să respecte procedurile legale (în special notificarea din octombrie) și să demonstreze că banii colectați din impozite se întorc în comunitate sub formă de servicii mai bune și investiții vizibile.

Pe termen scurt, vestea bună este că „șocul” impozitelor pe clădiri a fost amânat. Pe termen lung, însă, atât firmele, cât și autoritățile din Sibiu vor fi judecate după cât de bine folosesc această perioadă de respiro pentru a se pregăti pentru noile reguli.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Andrei Lupu

Andrei Lupu are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Sibiu. Născut în cartierul Trei Stejari, Andrei este un observator atent al vieții din orașul vechi și un narator pasionat al comunității sibiene. Cu o formare în Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Lucian Blaga”, el îmbină rigurozitatea presei cu o sensibilitate locală autentică. Fie că acoperă un festival, o decizie din Consiliul Local sau o poveste din cartierele uitate, Andrei aduce știrile orașului cu echilibru, claritate și respect față de cititori.