Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a dezvăluit că, în cadrul unei anchete internaționale asupra acuzațiilor de genocid în Ucraina, mii de refugiați ucraineni au fost intervievați de procurorii români. Acești refugiați au sosit în România după izbucnirea conflictului din 2022.

Într-o intervenție la Radio România Liberă pe 16 octombrie, Florenţa a explicat că doi procurori români sunt implicați în acest caz internațional destinat colectării de dovezi de genocid în Ucraina. Prin eforturile lor, România se alătură unei inițiative internaționale mai ample.

„Odată ce refugiații au ajuns în România, autoritățile i-au intervievat pe cei mai mulți dintre ei, ceea ce a presupus un efort uriaș. Sunt mii de astfel de audieri,” a declarat Alex Florenţa. Cei mai mulți dintre cei intervievați au fost persoane care au arătat semne ale conflictului militar, raportând posibile încălcări ale libertății, detenție ilegală și alte astfel de abuzuri.

De asemenea, persoane rănite din Ucraina, inclusiv soldați care au fost tratați în spitale din România, au fost intervievați. Toate materialele astfel obținute au fost trimise la Haga, la sediul Europol.

Toate statele din Europa de Est au adunat probe privitoare la posibilele crime de genocid din Ucraina. „Există, de asemenea, eforturi pentru a înființa un tribunal special care să investigheze această infracțiune, pe baza probelor colectate,” a mai spus Florenţa.

Aceste demersuri sunt neîntrerupte. „Mai există un formular pe site-ul Ministerului Public pentru orice persoane care pot încă să fugă din Ucraina și care au asemenea aspecte de raportat. Aceste formulare sunt traduse în ucraineană și astfel, pentru a facilita interacțiunea cu refugiații,” a adăugat procurorul general.

Conform Consiliului Europei, metodele utilizate și declarațiile făcute la cel mai înalt nivel în contextul agresiunii pe scară largă a Rusiei vin în sprijinul unei dorințe de a „nega chiar dreptul poporului ucrainean de a exista ca națiune independentă.”

"Masacrele de la Bucea și Irpin, utilizarea de arme puternice în zone dens populate, țintirea infrastructurii civile de către Rusia, 'filtrarea' și torturarea elitelor politice și culturale ucrainene, distrugerea sistematică a moștenirii spirituale și culturale a poporului ucrainean, utilizarea alimentației ca armă, și deportarea forțată a zeci de mii de copii ucraineni ca dovezi ale acestei noi amenințări genocidale”, a subliniat instituția într-un raport din 2024.