Legea pentru finalizarea proiectelor hidroelectrice în zonele protejate din România stârnește tensiuni.
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Legea care permite finalizarea proiectelor hidroenergetice în zone protejate din România stârnește tensiuni
Într-o decizie controversată, Parlamentul României a aprobat o lege ce va permite continuarea unor proiecte hidroenergetice în zone protejate ecologic care dețineau toate autorizațiile necesare din iunie 2007, moment la care protecția de mediu a fost instituită. Această mișcare a provocat critici aspre, în special din partea ministrului mediului, Diana Buzoianu, de la Uniunea Salvați România (USR).
De cealaltă parte, ministrul energiei, Bogdan Ivan, din Partidul Social Democrat (PSD), a salutat inițiativa legislativă, subliniind importanța sa pentru creșterea capacităților de producție energetică cu 214 MW. Acesta a declarat că adoptarea acestei legi reprezintă un pas esențial pentru securitatea energetică a țării. "Proiectele strategice de investiții hidroenergetice, necesare pentru siguranța energetică a țării, au fost deblocate prin adoptarea acestei legi," a transmis Ivan pe Facebook pe 16 octombrie.
Totuși, Diana Buzoianu a catalogat legea ca fiind "o rușine care va distruge păduri de o valoare extraordinară pentru generații întregi," potrivit Digi24. De asemenea, ea a subliniat că legislația de mediu nu împiedică funcționarea hidrocentralelor eficiente, ci doar a celor care nu mai pot produce energie din cauza scăderii fluxului de apă în România.
Decizia Camerei Deputaților, care a răsturnat votul negativ al Senatului, permite modificarea limitelor ariilor protejate doar dacă, la 29 iunie 2007, obiectivele de investiții pentru construcția instalațiilor hidroenergetice au fost aprobate pentru respectivele zone fie prin hotărâri guvernamentale, fie prin decrete de stat și se aflau în execuție sau erau deja demarcate la acea dată.
Această modificare legislativă a deschis calea pentru finalizarea proiectelor deja începute înainte de implementarea legii protecției mediului, justificându-se prin nevoia de a dezvolta noi capacități de producție energetică. Însă, criticii avertizează asupra posibilelor impacturi negative asupra ecosistemelor valoroase, punând în balanță importanța protecției mediului față de nevoile energetice ale țării.
Faptul că această decizie a generat o dezbatere intensă între susținătorii dezvoltării energetice și cei care prioritizează conservarea mediului subliniază complexitatea și delicatețea subiectului. Într-o lume tot mai preocupată de sustenabilitate, dilema dintre dezvoltarea infrastructurii energetice și protecția mediului rămâne una dintre principalele provocări ale politicii naționale și internaționale.
Această știre evidențiază dilemele actuale cu care se confruntă România în sectorul energetic și de mediu, subliniind totodată importanța reglementărilor care să asigure un echilibru între dezvoltare și conservarea resurselor naturale.