Un grup de tineri arhitecți a lansat la Sibiu, la finalul săptămânii trecute, Clubul de Arhitectură Vernaculară, o inițiativă care își propune să protejeze și să pună în valoare casele vechi de la sat, în special din Transilvania. Proiectul pornește din Sibiu, dar are ambiția de a inspira proprietari din toată România să își păstreze casele tradiționale, nu să le demoleze sau să le transforme radical. (tribuna.ro)

Un club nou, născut la Sibiu, pentru casele vechi de la sat

Clubul de Arhitectură Vernaculară (CAV) a fost lansat la sediul Uniunii Arhitecților din Sibiu, în prezența arhitecților, meșterilor, proprietarilor de case vechi și a studenților interesați de patrimoniu construit. La inițiativa stau șase tineri arhitecți: Tudor Coman, Ciprian Muntean, Larisa Hățiș, Mihai Cristian, Cezara Matei și Claudiu Horșia. (tribuna.ro)

Scopul lor este clar: să readucă în prim-plan arhitectura rurală tradițională și să oprească valul de transformări agresive asupra caselor de la sate, de la demolări până la modificări cu materiale și soluții nepotrivite. Ei vorbesc despre nevoia de restaurare atentă, nu doar de “renovare” rapidă, astfel încât satele să nu își piardă identitatea construită în timp. (tribuna.ro)

De ce contează arhitectura rurală pentru Sibiu și Transilvania

Transilvania, inclusiv județul Sibiu, este una dintre regiunile în care casele tradiționale încă se mai văd în peisajul rural, dar dispar într-un ritm tot mai rapid. La eveniment a participat și restauratorul Ștefan Vaida, cunoscut pentru activitatea din cadrul proiectului „Ambulanța pentru Monumente”, care atrage atenția de mai mulți ani asupra pierderii patrimoniului rural. El subliniază că înainte de orice intervenție, este esențială documentarea, deoarece în fiecare zi se pierd case valoroase care nu au fost nici măcar inventariate. (tribuna.ro)

Pentru un județ ca Sibiu, în care turismul se sprijină mult pe imaginea satelor săsești, arhitectura vernaculară nu este doar un detaliu estetic, ci o resursă culturală și economică. Pierderea acestor case înseamnă, pe termen lung, sate mai puțin atractive, mai puțin autentice și comunități rupte de propriile lor rădăcini.

Manifest, întâlniri periodice și proiecte pe teren

Un moment important al lansării a fost prezentarea manifestului Clubului de Arhitectură Vernaculară, document care explică misiunea organizației și motivele pentru care Sibiul și Transilvania sunt un punct de pornire firesc. Manifestul pune în balanță folosirea materialelor moderne, sintetice și “rapide”, cu păstrarea spiritului locului prin tehnici și meșteșuguri tradiționale. (tribuna.ro)

Fondatorii spun că nu își propun doar discuții teoretice. La Sibiu vor fi organizate întâlniri regulate, unde arhitecți, meșteri și proprietari de case vechi vor putea să schimbe idei, soluții tehnice și exemple de bune practici. Clubul își propune, de asemenea, acțiuni pe teren: inventarierea și documentarea caselor cu valoare arhitecturală și inițierea unui proiect-pilot de revitalizare într-un sat din Transilvania. (tribuna.ro)

Avertisment: fără acțiuni concrete, identitatea satelor se poate pierde definitiv

Inițiatorii clubului atrag atenția că, dacă nu se acționează acum, multe dintre elementele definitorii ale arhitecturii tradiționale riscă să dispară complet. Odată cu ele se pierde și o parte importantă din identitatea comunităților rurale, construită de-a lungul secolelor prin materiale locale, proporții specifice și detalii meșteșugărești. (tribuna.ro)

Pentru cititorii „azi în Sibiu”, apariția Clubului de Arhitectură Vernaculară în oraș înseamnă, pe lângă o nouă inițiativă culturală, și o invitație la implicare: fie că vorbim de proprietari de case vechi din satele județului, de tineri arhitecți sau de sibieni pasionați de patrimoniu, toți pot contribui la păstrarea unui peisaj rural autentic, care să aibă sens și pentru generațiile următoare.