Sursa poza si informatii: romania-insider.com

29 mai 2025, București - Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie semnificativă, declarând neconstituționale anumite articole din Legea 176/2010, care obligă politicienii și demnitarii să își facă publice anual declarațiile de avere și interese. CCR susține că aceste prevederi contravin dreptului la viață privată.

Acest verdict a stârnit îngrijorarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), organismul responsabil cu publicarea și verificarea acestor declarații. ANI a emis un comunicat în care subliniază că decizia CCR ar putea încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani privind combaterea corupției și ar putea influența negativ procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

ANI subliniază că, conform mai multor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), publicarea declarațiilor de avere și a celor de interese nu încalcă dreptul la viața privată. Curtea Constituțională a declarat că, în ciuda verdictului, obligativitatea completării acestor declarații rămâne în vigoare, însă ele nu vor mai fi publicate pe site-uri. De acum, documentele trebuie să fie depuse la ANI, care le va gestiona conform prerogativelor sale legale.

Decizia de a bloca accesul public la aceste informații a fost criticată de președintele Nicușor Dan, care a subliniat că, deși nu cunoștea motivele detaliate ale deciziei CCR, este necesară o revizuire a Legii 176/2010 pentru a corespunde cerințelor constituționale, menținând în același timp și transparența necesară.

"Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale contrazice un principiu esențial al democrației - transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informațiile privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție de integritate și responsabilitate în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate. Dacă raționamentul deciziei identifică deficiențe tehnice în actualul cadru legislativ, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze prompt," a afirmat Dan.

În acest context, rămâne de văzut cum va reacționa Parlamentul la această decizie și ce modificări legislative vor fi propuse pentru restabilirea echilibrului între transparență și protecția vieții private. Această dezbatere va continua să fie un punct central pe agenda politică a României, având în vedere implicațiile sale asupra angajamentelor internaționale și a percepției publice asupra integrității clasei politice.