Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Negocierile între cele patru partide pro-occidentale principale din România, desfășurate la București în absența președintelui Nicușor Dan în ultimele două zile, nu au reușit să ajungă la un acord nici măcar parțial privind strategia de guvernare, mai ales din cauza divergențelor majore legate de pachetul de consolidare fiscală. Cerințele radicale ale Partidului Social Democrat (PSD) sugerează un scenariu de retragere din negocieri. Astfel, conturarea unui guvern minoritar fără PSD devine tot mai posibilă, deși președintele Dan s-a arătat mai optimist din Odessa, unde a participat la o reuniune de securitate regională.

Divergențele fundamentale dintre Uniunea Salvați România (USR), partid reformist, care propune reforme neoliberale tradiționale, și PSD, care solicită așa-numita „taxă de solidaritate” ca un prim pas către impozitarea progresivă, fac aproape imposibilă formarea unei coaliții guvernamentale de patru partide. Conform Hotnews.ro, PSD propune impozitarea suplimentară a salariilor brute de peste 10.000 RON sau 12.000 RON (2.000-2.400 EUR) la o cotă de 16% sau 20%, față de actuala cotă de 10%, ca pas preliminar către impozitarea progresivă completă.

Această taxă specială pare să fie mai degrabă o strategie de retragere pentru PSD, care nu a exclus niciodată opțiunea de a rămâne în opoziție. Asociația Concordia a angajatorilor estimează impactul taxei la 0,2% din PIB – nesemnificativ pentru golul de 2% din PIB pe care România trebuie să-l închidă anul acesta.

Deși argumentul pentru impozitarea progresivă a veniturilor globale are sens în contextul european și dată fiind disparitatea mare a veniturilor din România, acesta nu este probabil să rezolve nevoia urgentă de venituri bugetare suplimentare, iar actuala conducere a social-democraților nu este îndreptățită moral să susțină o asemenea opțiune.

Lipsa reformelor în cadrul PSD este un obstacol esențial în formarea unei coaliții de guvernare pro-occidentale. Această problemă este relevantă, de asemenea, pentru Partidul Național Liberal (PNL) și, într-o mai mică măsură, pentru USR, întrucât ambele partide insistă să propună miniștri din vechile guverne, în ciuda performanțelor dezamăgitoare, cum ar fi Adrian Câciu (PSD), Marcel Boloș (PNL), sau Cristian Ghinea (USR).

În ciuda dezvoltării lente și ambigue a negocierilor, președintele Nicușor Dan, așteptat să participle la discuții pe 12 iunie, a exprimat vederi optimiste. El a indicat data de 30 iunie ca termen limită pentru pachetul de corecție fiscală – în timp ce Comisia Europeană va elabora recomandări pentru Consiliul European pe 20 iunie. Pachetul fiscal trebuie să fie aprobat de un nou guvern într-o săptămână.

Pe parcursul discuțiilor tehnice, timp de aproximativ 50 de ore, au fost revizuite între 60 și 80 de măsuri posibile. În principiu, s-a ajuns la un acord pe unele dintre acestea, în timp ce altele au fost considerate foarte sensibile și necesitau un vot politic în cadrul partidelor, lucru care urma să aibă loc ieri și astăzi", a spus președintele Nicușor Dan pe 11 iunie la Odessa, citat de Hotnews.ro. La București, acordul nu s-a concretizat însă.

Președintele Dan a asigurat că termenul de 30 iunie pentru trimiterea măsurilor de reducere a deficitului bugetar către Comisia Europeană va fi respectat.

"Sunt sigur că vom reuși aceasta, cred că suntem destul de aproape de acest lucru. Pe anumite aspecte, este încă nevoie de o discuție politică între lideri, dar nu există probleme majore privind consensul", a spus președintele Dan, într-o notă excesiv de optimistă, care contrastează cu evoluțiile negocierilor de la București.

Întrebat dacă există un obstacol care împiedică numirea lui Ilie Bolojan din partea PNL ca viitor premier, președintele Dan a sugerat opunerea social-democraților. "Există un obstacol din trei litere," a spus el.