Deficitul bugetar al României se temperează la 2,95% din PIB în ianuarie-aprilie 2025, consolidare fiscală în curs

Deficitul bugetar al României se temperează la 2,95% din PIB în ianuarie-aprilie 2025, consolidare fiscală în curs Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Deficitul public al României se stabilizează la 2,95% din PIB în perioada ianuarie-aprilie

În primele patru luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat al României s-a redus cu 2,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 56 miliarde RON (11,1 miliarde EUR), conform datelor Ministerului de Finanțe. Raportul deficit/PIB a crescut la 2,95% în această perioadă, în scădere față de 3,25% în aceleași luni ale anului trecut, însă mai mare față de 2,28% din primul trimestru al lui 2025.

România și-a stabilit un obiectiv de deficit de 7% din PIB pentru 2025, însă admite că un prag mai realist ar fi de 7,5%, ceea ce ar fi considerat acceptabil de agențiile de rating și ar menține datoria țării în categoria investițională. Anul trecut, deficitul a atins 8,6% din PIB în termeni de numerar și 9,3% conform standardelor ESA.

Ministrul finanțelor, Tánczos Barna, a evidențiat o creștere de 16% a veniturilor în luna aprilie, susținută de o colectare mai bună a TVA, și o scădere de 3,9% a cheltuielilor publice cu bunuri și servicii. "Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venit pentru a menține ritmul investițiilor și plata salariilor și pensiilor, majorate anul trecut, este o provocare majoră. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai flexibil," a scris Tánczos Barna într-o postare pe Facebook.

Noul guvern va trebui să ia măsuri pentru consolidarea veniturilor și, în special, pentru reducerea cheltuielilor, a subliniat ministrul Barna. Dinamica anuală a execuției bugetare a fost parțial influențată de efectele de bază ridicate, dar impactul a fost mai complex. Profit.ro a arătat că comparația anuală nu este complet relevantă, deoarece pensiile din mai au fost plătite anticipat în aprilie anul trecut, ajustând anomalia, deficitul real pentru ianuarie-aprilie 2024 fiind de 2,7% din PIB, ceea ce indică un avans an pentru 2025. Cu toate acestea, datele mai detaliate arată o îmbunătățire mai largă a execuției bugetare din acest an.

În mod specific, îmbunătățirea execuției bugetare din aprilie s-a reflectat atât în venituri, cât și în cheltuieli. Veniturile au crescut cu 9,4% în primele patru luni ale anului 2025, comparativ cu o creștere de 6,9% în T1, în timp ce veniturile fiscale au crescut cu 12,8%. Cifra veniturilor a urcat la 10,6% din PIB-ul anual proiectat pentru 2025, mai mare față de 10,4% în aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea veniturilor a fost susținută de majorările impozitele pe salarii, contribuțiile la asigurările sociale și accizele. Veniturile din impozitul pe venit au atins 19,62 miliarde RON, crescând cu 25,8% datorită dublării veniturilor din impozitul pe dividende, corelate cu profituri din 2024, supuse unei cote de impozit de 8% (10% din 2025).

Contribuțiile la asigurările sociale au crescut cu 10,2%, ajungând la 67,69 miliarde RON, un ritm mai lent datorită transferului mai mare către pilonul secund de pensii. De asemenea, veniturile nete din TVA au ajuns la 39,04 miliarde RON, cu 1,2% peste nivelul aceleiași perioade a anului trecut, o evoluție moderată influențată de rambursări mai mari de TVA și un efect de bază consistent.

Cheltuielile bugetului au crescut cu doar 6,6%, ajungând la 255,9 miliarde RON în ianuarie-aprilie, comparativ cu o creștere de 10,1% în T1. Raportul cheltuieli/PIB a scăzut ușor la 13,5% de la 13,6% în aceeași perioadă a anului trecut.

Dobânzile la datoria publică au crescut cu 48%, ajungând la 20,4 miliarde RON, reprezentând 8% din totalul cheltuielilor, în creștere față de 5,7% în aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile cu personalul au atins 56,6 miliarde RON, în creștere cu 12,4%, reprezentând 3% din PIB (2,9% în 2024). Cheltuielile pe bunuri și servicii au rămas aproape constante, cu o creștere de doar 0,8%, inclusiv o avansare de 5,4% în bugetul pentru sănătate publică (CNAS), pentru decontarea medicamentelor compensate și gratuități, precum și pentru finanțarea programelor naționale de sănătate.

Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 85,6 miliarde RON, în creștere cu 2,3%, influențate de recalcularea pensiilor publice conform Legii nr. 360/2023, aplicabile din septembrie 2024, dar și de schemele de compensare a facturilor la energie, cu un cost total de 1,55 miliarde RON.

Investițiile publice, incluzând cheltuielile de capital și programele finanțate din surse interne și externe, au ajuns la 32,41 miliarde RON, în creștere cu 3,6%. Cu toate acestea, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut cu 5,7%, semnalând posibile întârzieri în absorbția fondurilor europene disponibile.

În total, execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2025 confirmă o consolidare fiscală moderată obținută prin creșterea veniturilor curente și gestionarea prudentă a cheltuielilor, în special în zona investițiilor. Cu toate acestea, presiunile exercitate de ratele dobânzilor în creștere și măsurile sociale în curs de desfășurare continuă să limiteze spațiul fiscal disponibil în viitorul apropiat.


Andrei Lupu

Andrei Lupu are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Sibiu. Născut în cartierul Trei Stejari, Andrei este un observator atent al vieții din orașul vechi și un narator pasionat al comunității sibiene. Cu o formare în Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Lucian Blaga”, el îmbină rigurozitatea presei cu o sensibilitate locală autentică. Fie că acoperă un festival, o decizie din Consiliul Local sau o poveste din cartierele uitate, Andrei aduce știrile orașului cu echilibru, claritate și respect față de cititori.