De ce România are puțini absolvenți universitari și ce obstacole întâmpină aceștia?

De ce România are puțini absolvenți universitari și ce obstacole întâmpină aceștia?

Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Studenții lipsă: De ce are România puțini absolvenți universitari și ce obstacole întâmpină?

România se confruntă cu o problemă privind numărul redus de absolvenți de învățământ superior raportat la populația generală, tendință accentuată de rata mare de abandon la nivel universitar. Două rapoarte recente, ale Ministerului Educației și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), au subliniat această problemă și au oferit sugestii pentru îmbunătățirea situației.

O privire asupra statisticilor

Conform Raportului Diagnostic privind Educația și Cercetarea din România (Raportul QX), doar 16% din populația adultă a țării a absolvit învățământul superior, în comparație cu media europeană de 30%. La tinerii între 24 și 34 de ani, procentajul se situează între 23% și 26%, mult sub media europeană de 40%-43%. Mai mult, raportul indică o rată de abandon de peste 40% în primul an de studii de licență și chiar mai ridicată la nivel de doctorat.

În plus, participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții este redusă, doar 5,4% în 2022, sub media UE de 11,9% și mult sub ținta națională de 17,4% pentru 2030. O treime dintre adulți dețin un nivel adecvat de competențe digitale, valoare sub media europeană de 54%.

Realitate versus nevoie

Este prezentată ca mit ideea că România are prea mulți studenți, subliniindu-se că, în realitate, sistemul educativ local nu ajunge la nivelul său potențial. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat de mai multe ori necesitatea majorării numărului de absolvenți de învățământ superior. Într-un interviu, a afirmat că, fără acești absolvenți, societatea românească este mai vulnerabilă la dezinformări și pseudo-științe.

Ministerul a argumentat, de asemenea, că diploma de licență ar trebui să ofere cunoștințe generale, comparând-o cu nivelul de pregătire pe care liceul îl oferea generațiilor anterioare. Specializarea ar trebui să aibă loc la nivel de masterat sau doctorat, după ce studenții au dobândit o bază solidă de cunoștințe.

La începutul acestui an, a fost anunțat un buget pentru un program menit să prevină abandonul universitar. Ministrul a subliniat din nou importanța creșterii numărului de absolvenți pentru a combate pseudo-cunoașterea și manipularea socială.

Acces și echitate în învățământul superior

Un raport al OECD indică faptul că rata scăzută de absolvire este parțial cauzată de o dependență excesivă de cohorta tradițională de elevi de liceu pentru a stimula înscrierile la universitare. România înregistrează și o participare scăzută la educația cu frecvență redusă, doar 8-9% dintre studenți fiind înscriși cu timp parțial, față de media UE de 14%.

De asemenea, raportul OECD subliniază barierele financiare ca motive pentru ratele mari de abandon. Bursele și locurile fără taxă sunt acordate în principal pe criterii de merit, nu pe necesități sociale, ceea ce duce la abandonul mai mare în rândul studenților care plătesc taxe.

Abandonul universitar este exacerbat de lipsa de coerență între programele secundare și cele superioare, mulți absolvenți de școli vocaționale întâmpinând dificultăți de adaptare la învățământul terțiar. De asemenea, adulții care revin în sistemul de educație după o pauză au dificultăți din cauza lipsei de flexibilitate a programelor.

Recomandările OECD

Pentru a sprijini mai bine studenții din medii defavorizate, OECD sugerează alocarea unor locuri finanțate de stat pe criterii de nevoi, nu doar de merit. Alte măsuri includ îmbunătățirea resurselor de informare, simplificarea procesului de admitere și crearea unor mecanisme de intrare specifice pentru studenții maturi.

În încercarea de a reduce decalajul rural-urban, ar putea fi introduse stimulente financiare pentru a încuraja înscrierea în instituțiile regionale și implementarea programelor complet online sau hibride pentru acces mai bun la educația terțiară în zonele rurale.

Implementarea acestor recomandări ar putea ajuta România să transforme peisajul educativ, propulsând mai mulți tineri spre finalizarea studiilor superioare și integrarea lor eficientă pe piața muncii.


Andrei Lupu

Andrei Lupu are 32 de ani și este jurnalistul principal al publicației azi în Sibiu. Născut în cartierul Trei Stejari, Andrei este un observator atent al vieții din orașul vechi și un narator pasionat al comunității sibiene. Cu o formare în Jurnalism și Comunicare la Universitatea „Lucian Blaga”, el îmbină rigurozitatea presei cu o sensibilitate locală autentică. Fie că acoperă un festival, o decizie din Consiliul Local sau o poveste din cartierele uitate, Andrei aduce știrile orașului cu echilibru, claritate și respect față de cititori.