Dacă un fotograf sau un jurnalist îți face poze casei din Sibiu de pe trotuar, chiar dacă nu-ți convine, în cele mai multe situații are acest drept. Discuția se învârte în jurul unei noțiuni simple, dar des ignorate: diferența dintre proprietatea privată și domeniul public.

Ce s-a întâmplat și de ce e important pentru sibieni

Articolul original din „Tribuna” pornește de la o scenă foarte concretă: un jurnalist documenta o stradă din centrul Sibiului, făcea fotografii la clădiri și a fost apostrofat de un locatar care i-a cerut să înceteze să-i fotografieze casa.

Povestea este doar pretextul pentru a explica o regulă de bun-simț juridic, valabilă și azi, 22 ianuarie 2026, pentru orice stradă din Sibiu:

• atunci când te afli pe domeniu public (stradă, trotuar, piață, parc etc.),
• și fotografiezi ceva vizibil din acel spațiu (fațade de clădiri, curți, garduri, șantiere),
• proprietarul nu îți poate interzice în principiu acest lucru.

Nu vorbim aici de acces forțat pe proprietate sau de intruziune efectivă în locuință, ci doar de ceea ce se vede liber de pe stradă.

Unde se termină dreptul tău de proprietar

Articolul reamintește un aspect esențial: dreptul de proprietate are limite clare.

• Poți controla ce se întâmplă în interiorul proprietății tale și pe terenul tău.
• Nu poți controla însă ce face cineva aflat legal pe domeniul public, atâta vreme cât nu tulbură ordinea publică.

Cu alte cuvinte, chiar dacă e vorba de casa ta din centrul Sibiului, de vila de la marginea orașului sau de sediul firmei de pe o stradă circulată, dacă totul este vizibil de pe trotuar, nu poți interzice simplul fapt că cineva se uită sau face fotografii.

Ce poate și ce nu poate face poliția

Dacă un proprietar se simte deranjat, poate suna la poliție. Însă, în situații de acest tip, intervenția agenților are limite:

• pot verifica cine este persoana care face fotografii și de ce se află acolo;
• pot cere actele de identitate și lămuriri;
• atâta timp cât fotograful se află pe domeniu public și nu produce tulburări, în principiu nu i se poate interzice să fotografieze fațade, străzi sau peisaje urbane.

Important: situația se schimbă dacă cineva intră pe proprietatea privată fără acord sau refuză să plece la cererea proprietarului – acolo regulile sunt altele, iar proprietarul are mult mai multe drepturi.

Când intră în discuție viața privată și GDPR-ul

Lucrurile devin mai sensibile când vorbim de persoane, nu de clădiri:

• Dacă ești fotografiat clar, în prim-plan, pe stradă, și imaginea este folosită sau publicată într-un context în care îți poate afecta viața privată sau reputația, apar discuții legate de dreptul la propria imagine și de regulile de protecție a datelor.
• Dacă în schimb apari întâmplător, în fundal, într-o fotografie de stradă, de eveniment, sau dacă ești surprins din spate ori cu fața neclară/estompată, în general nu se consideră că ți s-a încălcat viața privată.

Același principiu se aplică și la mașini: publicarea unei fotografii în care numărul de înmatriculare este clar vizibil poate duce la discuții sau conflicte, mai ales dacă imaginea este asociată cu o situație negativă (de exemplu, parcare neregulamentară). Din acest motiv, multe redacții și fotografi preferă să mascheze plăcuțele de înmatriculare.

Ce înseamnă asta, practic, pe străzile din Sibiu

Pentru cititorii „azi în Sibiu”, regulile de mai sus se aplică în fiecare zi, pe fiecare stradă:

• Un fotograf care surprinde clădirile istorice din Centru, gardurile colorate din cartiere sau șantierele de pe viitoarea autostradă are, în principiu, dreptul să facă aceste imagini de pe domeniul public.
• Proprietarii pot întreba civilizat cine este și ce face, dar nu pot interzice în bloc fotografiatul, doar pentru că nu le place ideea.
• Discuțiile serioase despre viața privată apar când accentul cade pe oameni, nu pe ziduri și acoperișuri.

De ce e util să știm aceste lucruri

Jurnalistul de la „Tribuna” spune explicit că nu a vrut să se răzbune pe persoana care l-a certat, ci să reamintească cititorilor niște principii juridice de bază. Mulți proprietari pornesc de la ideea că „tot ce se vede la mine e interzis de fotografiat”, ceea ce nu corespunde cu realitatea legală.

Pentru un oraș turistic cum este Sibiul, în care turiști, fotografi amatori și profesioniști ies zilnic cu aparatul pe stradă, aceste clarificări sunt cu atât mai importante.

În esență:

• Domeniul public rămâne spațiul unde orașul se vede și se fotografiază.
• Proprietatea privată rămâne protejată, dar în limitele prevăzute de lege, nu de percepțiile fiecăruia.

Înainte să ne enervăm când vedem un aparat foto îndreptat spre casa noastră, merită să ne amintim că fațadele, străzile și piețele orașului fac parte din peisajul comun al Sibiului – iar felul în care arată acest peisaj este, până la urmă, și un motiv de mândrie locală.