Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Un nou capitol în saga juridică a Prințului Paul al României

Franța a refuzat din nou să-l extrădeze pe Prințul Paul Philippe, respingând cererea autorităților române ca acesta să fie trimis înapoi pentru a-și ispăși o pedeapsă cu închisoarea într-un dosar de retrocedări ilegale. Decizia Curții de Apel din Paris a fost anunțată pe 9 iulie, marcând a doua oară când solicitarea de extrădare este refuzată de Franța.

Detalii ale deciziei

După o analiză de o lună, președintele Camerei de Extradare a Curții de Apel din Paris a subliniat că, deși există motive întemeiate pentru emiterea unui nou mandat de arestare de către autoritățile române, această măsură este considerată „disproporționată”, conform publicației News.ro. Judecătorul de caz a precizat că se pronunță doar asupra admisibilității mandatului de arestare și nu asupra fondului cazului. De asemenea, el a dispus ridicarea supravegherii judiciare la care a fost supus prințul de la eliberarea sa, după detenția din aprilie.

Implicațiile deciziei și avertismente

Președintele curții a avertizat că, deși această decizie este valabilă în Franța, România poate transmite mandatul de arestare și altor țări, ceea ce înseamnă că, traversând o graniță, prințul riscă să fie arestat. În aprilie 2024, Prințul Paul a fost arestat la Malta, unde se afla pentru o ceremonie oficială. Sistemul judiciar maltez a refuzat, de asemenea, extrădarea sa în România, permițându-i întoarcerea în Franța.

Declarațiile prințului și reacția avocaților

După decizia favorabilă a Curții de Apel, Paul Philippe al României a afirmat: „Am avut întotdeauna încredere în justiția franceză”. Prințul, în vârstă de 77 de ani, a menționat că această hotărâre este o ușurare pentru familia sa. Avocații săi susțin, la rândul lor, că există o „derivă judiciară” în România.

Contextul juridic al cazului

Prințul Paul, un membru înstrăinat al familiei regale române, este acuzat că a colaborat cu o rețea de escroci pentru a vinde proprietăți revendicate ca fiind moștenite. Un prim mandat de arestare a fost emis de un tribunal român în decembrie 2020, la o zi după ce a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. Pagubele aduse statului român prin retrocedări ilegale au fost estimate la cel puțin 145 de milioane de euro.

Probleme de procedură

Curtea de Apel din Paris a respins prima cerere de extrădare în noiembrie 2023, motivând că nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil, din cauza unor nereguli în procedura de învestire a doi dintre cei trei judecători. În ianuarie anul acesta, autoritățile române au emis un nou mandat de arestare, bazat pe decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 29 iulie 2024. CJEU a considerat că decizia justiției franceze contravine principiului încrederii reciproce dintre țările europene și exercită un control excesiv asupra sistemului judiciar românesc.

Concluzie

Acest caz evidențiază complexitatea relațiilor juridice internaționale și dificultățile întâmpinate de România în a asigura extrădarea prinților membri ai fostei sale familii regale. Povestea continuă să dezvăluie provocările juridice și culturale care transcende granițele.