Curtea de Apel Cluj suspendă acordul de mediu al proiectului Hidroelectrica Răstolița, decizie provizorie cu impact major asupra energiei ecologice în România.
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis pe 4 iunie să suspende acordul de mediu pentru proiectul centralei hidroenergetice Răstolița al companiei Hidroelectrica (BVB: H2O). Centrala este deja finalizată în proporție de peste 90% și era programată să devină funcțională în noiembrie anul acesta, a anunțat ministrul energiei, Sebastian Burduja. Decizia instanței nu este definitivă.
Ministrul Burduja a subliniat că "nu este o hotărâre definitivă, deoarece încă se judecă procesul de anulare a acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen de judecată stabilit pentru 24 iunie. Suntem încrezători că putem câștiga, deblocând astfel, din nou, acest proiect strategic," a declarat el.
În perioada 2019–2024, din cauza blocajelor provocate de litigii succesive inițiate de 2-3 asociații de mediu, precum Declic și Bankwatch, Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh de energie neprodusă. Pierderile evaluate pentru companie se ridică la aproximativ 190 milioane de euro, iar pentru statul român, care a fost nevoit să importe energie la prețuri ridicate, suma este de 253 milioane de euro. În total, pierderile se cumulează la 443 milioane de euro.
Aceste dispute juridice relatează o poveste mai largă despre conflictul dintre dezvoltarea infrastructurii energetice și preocupările de mediu care caută să protejeze albiile râurilor și biodiversitatea regională. Deși vârful ecologic și economic al forului judiciar este aleator, instanțele se confruntă cu necesitatea de a balansa nevoile energetice în creștere ale României, pâna în 2030, cu promisiunile de sustenabilitate ecologică.
Răstolița, un proiect în lucru de mai bine de două decenii, a fost conceput inițial pentru a contribui major la stabilitatea energetică a regiunii și a fost printre pilonii strategiei de energie regenerabilă a României. Cu toate acestea, capcanele birocratice și disputele juridice au întârziat constant finalizarea lui, crescând costul final și forțând autoritățile să caute alternative pentru a acoperi cererea de energie.
Pe măsură ce termenul de judecată pentru sfârșitul lui iunie se apropie, atât susținătorii proiectului, cât și criticii săi rămân vigilenți, urmărind cum se va desfășura viitorul energetic al țării în sălile de judecată. În caz de câștig, Hidroelectrica ar putea relua lucrările pentru a se asigura că centrala hidroenergetică devine operațională cât mai curând posibil, astfel contribuind la atingerea obiectivelor naționale de producție verde și reducere a emisiilor de carbon. Însă, dacă analiza de mediu se va menține la valoarea actuală, strategia energetică a României ar putea necesita ajustări semnificative pentru a face față noilor provocări.