Credincioșii sibieni, mesaj deosebit de la doi preoți localnici

O Zi de Omagiu pentru Comunitatea Locală
Pentru locuitorii din zona străzii Gheorghe Dima, ziua de 21 mai este cu adevărat un moment de sărbătoare, așa cum subliniază părintele Teodor Răduleț, slujitor al Catedralei „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. „Anul acesta, 21 mai este marcat de o celebrare cu trei aspecte: Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor și, pentru noi, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii catedralei noastre,” afirmă preotul. Această legătură personală cu hramul bisericii adaugă o valoare aparte acestei sărbători locale.
O Istorie Plină de Credință
Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Sibiu are o poveste complexă, fiind martoră la aspirațiile locuitorilor de a construi un lăcaș de cult în Piața Prahovei. Din păcate, dorințele lor nu au putut fi împlinite din cauza tumultului războiului și a perioadei comuniste. Însă, după decembrie 1989, visul enoriașilor de a avea un loc de cult propriu a prins viață. Părintele Aurel Răduleț a reușit să obțină terenul necesar construcției bisericii.
Hramul catedralei, „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, a fost ales cu o dublă semnificație, comemorând evenimentele din decembrie 1989, când românii au recăpătat libertatea, asemănător felului în care împăratul Constantin a adus libertatea de credință creștinilor. De asemenea, hramul reprezintă un omagiu adus fiicei părintelui Aurel, Elena, care a plecat dintre noi în martie 1989.
Construcția catedralei de pe strada Gheorghe Dima a început în 1990, când a fost pusă piatra de temelie pe 21 mai, cu binecuvântarea Mitropolitului Antonie Plămădeală. Prima Sfântă Liturghie a fost oficiată în aer liber, cu ocazia Duminicii Floriilor din acel an, iar ulterior slujbele s-au desfășurat într-o capelă de pe strada Anton Pann și în demisolul catedralei care era în construcție. Începând din 2006, slujbele se oficiază în catedrala finalizată, care are acum un interior complet pictat în frescă. O dată simbolică în povestea acestui lăcaș este 21 mai 2007, când au fost așezate Sfinte Moaște în altar, în cadrul ceremoniei de sfințire. Munca de finalizare a continuat an de an, susținută de generozitatea și dedicarea câtorva credincioși. Din 2008, odată cu acordarea statutului de Catedrală Episcopală, comunitatea a beneficiat de numeroase slujbe arhierești și evenimente importante.
O Zi de Profundă Semnificație
Dincolo de semnificația locală, părintele Alexandru Dădîrlat, de la Biserica Sfinții Arhangheli – Trei Stejari, subliniază că această zi este profund legată de memorie și de influența oamenilor care au marcat viața și istoria comunității.
Memoria: Punți între Generații
Părintele Dădîrlat a evocat cuvintele lui Marcus Tullius Cicero, care spunea că „memoria este comoara și păzitorul tuturor lucrurilor”, și pe Oscar Wilde, care considera memoria ca „jurnalul pe care îl purtăm cu noi”. El subliniază că memoria reprezintă un pod între trecut și viitor, constituind baza existenței fiecărei persoane. Aceasta aduce identitate și oferă răspunsuri la întrebări esențiale precum „Cine ești?” și „Al cui ești?”. „Eroii noștri de demult – părinți, strămoși, soldați, lideri, mame și tați jertfitori, preoți și călugări – sunt cei care susțin această memorie”, a precizat părintele.
De asemenea, acesta afirmă că sfinții pot fi considerați eroi, având în vedere că au trecut prin mari încercări fără a-și pierde credința. El susține că toți sfinții „au trecut prin arenă” și au demonstrat o extraordinară putere interioară de a merge mai departe, fiind animați de convingerea că oamenii pot deveni mai buni și se pot apropia de Dumnezeu. Părintele reiterează că parcursul credinței este unul provocator, dar niciodată nu este parcurs în solitudine, căci Hristos „conduce, încurajează și veghează” asupra celor care aleg să îi urmeze calea.
Sfinții Împărați: Călăuzitori ai Credinței
Părintele a accentuat importanța Sfinților Împărați Constantin și Elena. „Acum 1700 de ani, într-o epocă de antichitate târzie, când idealurile păreau nesatisfăcătoare și umanitatea era obosită de turburări, Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, au realizat adevăratul ideal în Iisus Hristos și au început căutarea acestuia.” Părintele îi descrie ca fiind „figuri providențiale în cursul istoriei”, subliniind cum ei au reușit să schimbe soarta Imperiului Roman, aducându-l mai aproape de credința în Hristos. „«În acest semn vei învinge», a văzut Constantin pe cer, și cu adevărat, a reușit să înfrângă moartea spirituală a imperiului său. Mama sa, Elena, a căutat și a descoperit, în mod literal, centrul acestui suflet și cheia care dezvăluie toate semnificațiile: Sfânta Cruce.” Faptele lor le-au câștigat, cu siguranță, titlul de „cei întocmai cu apostolii”.
Înălțarea Domnului: Iubire și Speranță Continuă
Despre sărbătoarea Înălțării Domnului, părintele Alexandru Dădîrlat explică faptul că aceasta simbolizează apropierea omului de Dumnezeu și dragostea lui Hristos pentru oameni. El evocă semnele suferinței purtate de Hristos – cuiele, sulița și coroana de spini – ca simboluri ale iubirii și jertfei Sale.










