Controverse și presiuni asupra legislației europene până în 2025
Sursa poza si informatii: romania-insider.com
Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni din partea a unsprezece state, printre care se numără și România, care solicită amânarea și slăbirea viitoarei legislații privind defrișările. Aceste informații au fost dezvăluite printr-un document analizat de Reuters.
Noua legislație ce vizează defrișările se înscrie într-un efort mai amplu al UE de a reduce cu 10% defrișările globale cauzate de consumul european de soia, carne de vită, ulei de palmier și alte produse importate. Cu toate acestea, politica a devenit un punct controversat în agenda de mediu a Europei și a fost amânată până în decembrie 2025. Această decizie a venit ca urmare a plângerilor venite din partea unor parteneri comerciali, printre care se numără Brazilia și Statele Unite.
Începând din decembrie, UE va impune operatorilor care plasează pe piața europeană produse precum soia, carne de vită, ulei de palmier, cacao și cafea, obligația de a prezenta declarații de diligență care să demonstreze că aceste produse nu au contribuit la defrișări. De asemenea, cerințele de diligență se vor aplica și exporturilor UE, stârnind îngrijorări cu privire la impactul asupra industriilor interne ale diferitelor țări.
Companiile care nu respectă aceste cerințe riscă amenzi de până la 4% din cifra lor de afaceri pe piața UE. Ca reacție, un grup de unsprezece țări – printre care Austria și Luxemburg – au solicitat Comisiei Europene simplificarea regulilor și au cerut încă o amânare a datei de implementare.
"Solicitările impuse fermierilor și silvicultorilor sunt ridicate, dacă nu chiar imposibil de îndeplinit. Ele sunt disproporționate față de obiectivul reglementării," au exprimat țările semnatare într-un document ce urma să fie discutat la Bruxelles pe 26 mai în cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii din UE.
Printre celelalte state care au semnat documentul se află Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Italia, Letonia, Portugalia, România și Slovenia, conform datelor furnizate de Reuters.
Impactul asupra României
Pentru România, această legislație poate avea consecințe considerabile asupra sectoarei agricole și de export. Fermierii și companiile românești resimt presiunea de a se conforma unor standarde stricte care ar putea afecta structura costurilor și competitivitatea pe piața internațională.
România, alături de celelalte țări semnatare, face presiuni în speranța că reglementările vor deveni mai flexibile, permițând o tranziție mai ușoară către respectarea acestora fără a pune în pericol activitățile economice interne.
Concluzii
Situația actuală reflectă dilemele cu care se confruntă Uniunea Europeană în aplicarea politicilor de mediu ambițioase, în timp ce trebuie să țină cont de interesele economice ale statelor membre. Este nevoie de un echilibru între protecția mediului și susținerea economiilor locale, o provocare ce necesită dialog și compromisuri la nivel european. Conversațiile și negocierile ulterioare vor fi esențiale pentru a stabili un cadru de reglementare care să fie atât eficient în combaterea defrișărilor, cât și sustenabil pentru economiile locale.