Această experiență, deși a avut loc cu câțiva ani în urma, a lăsat o amprentă profundă asupra dr. Decean. Atunci când a început să lucreze într-o maternitate de nivel I, s-a constat că fetița Y nu se încadra în tiparele unui nou-născut sănătos. „Dar fetița Y nu știa teoria aceasta înainte de a se naște”, evidențiază medicul.

Diagnostic dur și încercări disperate

După ce a fost stabilizată, fetița a fost transferată unui centru medical avansat, însă verdictul specialiștilor a fost crunt: intervenția chirurgicală nu era posibilă. Dr. Decean a solicitat o a doua părere medicală de la specialiști din București, dar și aceștia s-au arătat fără soluții după analiza RMN-ului.

Deși șansele de supraviețuire erau limitate, părinții micuței insistau asupra necesității externe de a fi operată și externată într-o stare sănătoasă, amenințând că vor apela la mass-media pentru a-și apăra cauza. Mama s-a externat, lăsând echipa medicală să se descurce cu ce avea.

Un sistem lipsit de răspunsuri

Pe parcursul următoarelor luni, starea de sănătate a fetiței, în ciuda stabilizării, a continuat să progreseze spre un stadiu care necesita asistență specializată permanentă. Îngrijirea unui astfel de copil în maternitate depășea limitele capacităților acesteia și afecta resursele spitalului.

Dr. Decean a încercat fără succes să obțină ajutor de la autorități și instituții de asistență socială, având la dispoziție o listă cu aproximativ 80 de centre publice și private, majoritatea oferind răspunsuri negative. „Ne pare rău, nu putem ajuta. Doar îngrijire pentru adulți”, era mesajul predominant, lăsându-i medicului senzația de disperare.

Gesturi umane care redau speranța

În ciuda adversităților, conducerea spitalului a ales să prioritizeze binele fetiței, iar personalul medical a demonstrat solidaritate prin strângerea de fonduri pentru necesitățile acesteia. A fost o muncă de echipă remarcabilă.

După o așteptare lungă, s-a finalizat deschiderea unui centru privat dedicat copiilor. Dr. Decean a avut onoarea de a duce fetița acolo, iar din fericire, contrar tuturor pronosticurilor inițiale, aceasta a mai trăit aproape patru ani, bucurându-se de o viață plină de iubire, deși afectată de o afecțiune considerată gravă.

O concluzie tristă și profundă

Fetița a trecut în neființă la doar patru ani, iar la înmormântare au fost alături de ea doar medicul și angajații centrului. Părinții ei biologici au venit o singură dată, aducând doar o pereche de șosete uzate, și, ulterior, nu au mai avut niciun contact.

Dr. Decean a concluzionat cu un mesaj puternic despre umanitate și datoria noastră de a avea grijă unii de alții: „Y a trăit cu demnitate datorită sacrificiului unor oameni care au ales să ofere îngrijire unui copil abandonat, subliniind astfel importanța solidarității în sistemul nostru”.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Tribuna.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Povestea fetiței Y subliniază nevoia urgentă de reformă în sistemul medical românesc. Locuitorii din Sibiu, dar și din alte zone ale țării, se confruntă cu situații similare, în care copiii cu nevoi speciale nu primesc îngrijirea adecvată. Este esențial ca autoritățile să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni astfel de tragedii în viitor.