Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, conform așteptărilor generale, în cadrul întâlnirii din 16 mai. Aceasta decizie vine pe fondul unei inflații persistente, de 5,3% pe an (inflația CORE2) în martie-aprilie, și al unor incertitudini fiscale. Majoritatea analiștilor se așteaptă ca prima reducere a ratei să nu aibă loc până cel devreme în toamnă.

Creșterea economică dezamăgitoare și poziția de politică monetară a Băncii Centrale Europene, precum și a altor țări, ar putea conduce la o reducere mai devreme decât se anticipa, conform unui raport al Erste Bank Group. Totuși, temerile fiscale, vulnerabilitatea crescută a cursului de schimb cauzată de prime de risc ridicate și riscuri asupra ratingului suveran, alături de incertitudinile majore ale previziunilor inflației, ar putea sugera o direcție mai prudentă.

În comunicatul de presă emis după decizia de menținere a ratei, BNR a subliniat o traiectorie a inflației mult mai ridicată decât estimările anterioare. Noua previziune a BNR va fi publicată pe 20 mai, împreună cu Raportul trimestrial asupra inflației.

Previziunile actuale ale BNR plasează indicele anual al prețurilor de consum (IPC) la 3,8% până la sfârșitul anului. Revizuirea ascendentă era de așteptat, fiind clar aliniată cu evoluția IPC mai mare decât se anticipase în primele patru luni ale anului.

Conform celei mai recente evaluări, BNR anticipează că inflația va coborî doar ușor sub limita superioară a benzii de variație a țintei de inflație până în primul trimestru al anului 2026. Grupul Erste Bank sugerează că, în lipsa unor schimbări semnificative de politică fiscală, IPC ar putea să închidă anul 2025 la 4% pe an.

Un alt punct de interes în comunicatul BNR a fost efectul negativ al tulburărilor politice recente asupra pieței financiare locale. Perioada electorală prelungită și tensiunile politice au inversat fluxurile de capital pe piața financiară locală, intensificându-se masiv în diferite forme. Aceste schimbări au afectat lichiditatea și ratele pieței monetare, precum și raportul cerere-ofertă pe piața valutară, rezervele valutare ale României și cursul de schimb al monedei naționale.

Evoluțiile din arena politică au amplificat volatilitatea și incertitudinea economico-financiară, iar impactul acestora continuă să fie subiect de dezbateri intense în rândul analiștilor economici, determinând BNR să fie prudentă în deciziile sale de politica monetară. Deși presiunile inflaționiste fac parte din peisaj de mai mult timp, conjunctura actuală necesită o monitorizare atentă și o abordare precaută pentru menținerea stabilității economice pe termen lung.