Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Banca Națională a României menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5%

Banca Națională a României (BNR) a decis la 8 octombrie să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%. Această hotărâre a fost luată în contextul efectelor de tranziție peste așteptări cauzate de expirarea schemei de plafonare a prețului la electricitate în luna iulie, creșterii TVA-ului și a accizelor din august, care au antrenat o schimbare a traiectoriei inflației pentru următorul an.

BNR anticipează că rata anuală a inflației va ajunge la un platou la finalul trimestrului al treilea și va descrește "foarte lent" în următoarele trei luni. Totuși, autoritatea monetară română se așteaptă ca măsurile fiscale și bugetare adoptate de guvern în iulie să exercite o presiune dezinflaționistă tot mai puternică pe termen lung, în special din partea cererii agregate. Aceasta ar fi influențată în principal de ajustările fiscale începute în 2025 și care probabil se vor intensifica anul următor, contribuind și la o corecție semnificativă a deficitului de cont curent.

Observațiile privind presiunile dezinflaționiste pe termen lung și efectele tranzitorii ale plafonării inflației conturează un ton conciliant al retoricii BNR, dar primele reduceri ale dobânzilor nu sunt așteptate în următoarele trimestre. Calendarul acestor decizii este puternic influențat de diverse incertitudini și evoluții externe.

Riscuri importante și incertitudini persistă în ceea ce privește perspectivele economice și, implicit, evoluția inflației pe termen mediu, datorită mediului internațional marcat de tensiuni comerciale globale, conflictului din Ucraina și situației din Orientul Mijlociu. În același timp, există planuri de a crește cheltuielile de investiții în apărare și infrastructură în țările UE, ceea ce adaugă un alt nivel de complexitate.

Nu în ultimul rând, există incertitudini legate de măsurile care s-ar putea adopta în viitor pentru a continua consolidarea bugetară conform Planului Național Fiscal-Structural pe Termen Mediu, convenit cu Comisia Europeană, în concordanță cu procedura de deficit excesiv.

Din perspectiva creșterii economice, banca centrală prognozează „o stagnare aproape completă a activității economice pentru a doua jumătate a anului 2025”, dar aceasta ar putea fi asociată cu o creștere a PIB-ului anual în trimestrul trei, în condițiile unor evoluții mixte între componentele cererii agregate și sectoarele majore.

Previziunile privind „stagnarea aproape completă” a activității economice indică faptul că PIB-ul ajustat sezonier va rămâne la nivelul din trimestrul al doilea în perioada Q3-Q4, ceea ce ar corespunde unei creșteri anuale de 1,5%. Dacă PIB-ul stagnează la nivelul mediu din trimestrele unu și doi, obținem o creștere de 1,3% pentru întregul an — o prognoză destul de optimistă și aliniată cu cea mai recentă previziune a Erste Group. În contrast, asociația CFA România a anticipat stagnarea PIB-ului în acest an și o creștere de 0-5% în 2026, sugerând o contracție economică semnificativă în următoarele trimestre, cu o scădere de 5% în Q3 față de media primelor două trimestre.