Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă care provine din America de Nord și s-a răspândit rapid pe teritoriul românesc, fiind găsită în locuri precum terenuri virane și marginea drumurilor. Problema majoră o reprezintă polenul, care este produs în cantități imense – o singură plantă poate emite milioane de granule de polen, dispersează de vânt pe distanțe mari.

Identificarea simptomelor alergiei la ambrozie

Sezonul de polenizare al ambroziei începe, îndeobște, în jurul sfârșitului lunii iulie, atingând tăria maximă în august și septembrie, și putând continua până în octombrie, în funcție de condițiile climatice. Cei afectați observă că simptomele se agravează în aer liber și pot fi ameliorate după ploaie sau în interior.

Cele mai frecvente simptome includ:

• Strănuturi repetate.
• Nas înfundat sau secreții nazale abundente.
• Mâncărimi ale nasului și gâtului.
• Ochi lăcrimați și iritați.
• Tuse iritativă și senzație de apăsare în piept, mai ales pentru persoanele cu astm.

Multe persoane pot considera că aceste simptome seamănă cu cele ale unei răceli persistente, însă acestea revin constant în aceleași intervale anuale.

Diagnosticarea alergiei și opțiuni de tratament

Diagnosticul alergiei la ambrozie este stabilit de un medic alergolog, pe baza istoricului simptomelor și a unor teste specifice, cum ar fi prick-test-ul și analiza nivelurilor de IgE din sânge. Este crucial să se identifice cu exactitate alergenul responsabil, având în vedere că existența altor polenuri sau afecțiuni respiratorii poate genera reacții asemănătoare.

Tratamentul poate varia în funcție de severitatea simptomelor și poate include:

• Antihistaminice.
• Spray-uri nazale ce conțin corticosteroizi.
• Picături oftalmice.
• Medicamente specific pentru astm, atunci când este cazul.

Se recomandă ca tratamentele să fie inițiate înainte ca simptomele să devină dificile și continuate pe durata expunerii la polen.

Cum poate influența netratată alergia riscurile de astm și opțiunile de imunoterapie

Alergia la ambrozie nu reprezintă doar un disconfort sezonier. Rinita alergică, dacă nu este tratată corespunzător, poate deveni un factor de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic, în special în rândul celor care încep să dezvolte simptome în copilărie. Studiile au demonstrat o legătură între intensitatea rinitei și riscurile de astm: aproape 33% dintre copiii cu rinită ușoară au dezvoltat apoi astm.

Totuși, există soluții: evoluția de la rinita alergică la astm poate fi prevenită prin terapie adecvată, precum imunoterapia alergen-specifică, cunoscută și sub denumirea de desensibilizare. Aceasta ajută la adaptarea graduală a sistemului imunitar la alergeni, diminuând simptomele și riscurile complicate.

Cele două forme de imunoterapie sunt: imunoterapia subcutanată (SCIT) și imunoterapia sublinguală (SLIT), ambele demonstrând eficiență în controlul simptomelor, conform studiilor clinice. Este vital ca tratamentul să înceapă înainte de sezonul de polen pentru rezultate optime.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Tribuna. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

Perspectivă locală

Cetățenii din Sibiu care se confruntă cu simptomele alergiilor cauzate de ambrozie sunt îndemnați să se adreseze unui specialist pentru un diagnostic corect și un tratament personalizat. Ignorarea rinitei alergice poate avea urmări severe pe termen lung.